SERGIU OPRESCU, ARB: "Trebuie să reconstruim încrederea între bănci "

Încrederea interbancară trebuie reconstruită, a precizat, ieri, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa a precizat că perspectivele sistemului bancar în 2017 vizează în primul rând consolidarea încrederii: "Anul acesta trebuie să crească încrederea clienţilor în sistemul bancar şi a băncilor în clienţi, încrederea investitorilor în bănci şi a sistemului bancar în investitori, dar şi încrederea băncilor în bănci. Încrederea interbancară trebuie reconstruită".

Domnul Oprescu a spus că băncile trebuie să aibă un public informat, iar rolul lor este să informeze şi să aibă un dialog constructiv.

La rândul său, Radu Graţian Gheţea, preşedintele onorific al ARB, a precizat: "Trebuie să facem cât mai mulţi paşi ca să contribuim la creditarea economică, să participăm cât mai mult la formarea PIB, la incluziunea economică. Dar suntem pregătiţi să facem faţă unei dezvoltări explozive, întrucât România are perspective foarte bune pentru 2017. Sistemul bancar poate să-şi demonstreze încă o dată capacitatea şi disponibilitatea de a participa la creşterea economică".

ARB se va concentra pe agenda digitală, în 2017, pentru a vedea care sunt blocajele în acest domeniu şi pentru a ridica aceste bariere, a subliniat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

Aşadar, Asociaţia are în analiză, pentru acest an, educaţia financiară, agenda digitală şi creditarea economiei.

Sistemul bancar urmează să implementeze sistemul IFRS 9, care, în opinia domnului Oprescu, va afecta sistemul bancar, întrucât, spre deosebire de vechiul sistem - IFRS 39 -, va avea o abordare diferită prin faptul că obligă băncile să constituie rezerve privind riscul de creditare încă de la acordare. Sergiu Oprescu a explicat: "IFRS 9 are o privire în viitor. Banca trebuie să analizeze fiecare credit şi să realizeze o provizionare timpurie, la începutul creditului, fapt care poate determina o cerinţă suplimentară de provizionare şi, implicit, cerinţe suplimentare de capital. IFRS 39 lua în calcul cerinţe de provizionare exclusiv determinate de evenimente de nerambursare, care ţin de trecut, şi materializate la momentul analizei. Este un exerciţiu complex care presupune analizarea fiecărui credit în parte".

De asemenea, implementarea acestui nou sistem presupune costuri însemnate pentru bănci, care, potrivit domnului Oprescu, se vor regăsi în diminuarea marjei de profit a instituţiilor financiare.

Referitor la un nou exerciţiu AQR (Asset Quality Review), despre care se spunea încă de anul trecut că ar trebui realizat la nivelul sistemului bancar, şeful ARB a anunţat că încă nu are o perspectivă de timp pentru când va fi derulat acest test de stres sau dacă va fi desfăşurat în acest an: "Noi ne pregătim ca şi cum ar avea loc anul acesta, însă necesitatea lui scade în cazul în care se implementează IFRS 9".

• ARB atrage atenţia că indicii de dobândă sunt la minim istoric şi că există riscul de creştere a acestora

Conducerea ARB a atras, ieri, atenţia asupra faptului că indicii de referinţă aflaţi la baza dobânzilor la credite se află la minime istorice, existând riscul ca aceştia să crească şi, ca urmare, să asistăm la o majorare chiar semnificativă a ratelor bancare. Sergiu Oprescu a subliniat că băncile sunt obligate să prezinte clientului, la acordarea unui împrumut, un scadenţar în care dobânda este calculată.

La accesarea unui credit ce conţine un indicator care variază trebuie să fim conştienţi că acesta va evolua în timp, a menţionat domnia sa, adăugând că, în prezent, băncile sunt obligate să îi prezinte clientului, la acordarea unui împrumut, care a fost nivelul maximal al dobânzii de bază în ultimii zece ani.

Şeful ARB a conchis: "Noi am atras atenţia că suntem în momente de minim istoric la dobânzi. Sistemul bancar trebuie să fie atent în această perioadă la cum se construiesc portofoliile de active, pe niveluri minime de dobândă, mai ales în ceea ce priveşte creditele persoanelor fizice şi în special cele care merg la un nivel mare de îndatorare, aproape de nivelul maximal permis de legislaţie. (...) În mod normal, unui client care vine astăzi la bancă i se arată, când semnează pentru un contract, că ROBOR-ul în ultimii zece ani, a avut nivelul maxim de... La nivelul respectiv se calculează un scadenţar care îi arată la cât ar putea să ajungă rata la dobânda respectivă. Genul acesta de abordare este legat de reglementările europene transpuse în legislaţia naţională şi este unul precaut, de prudenţă, arătându-i clientului faptul că această dobândă de bază, ROBOR, variază. Acum trei ani, ROBOR la 3 luni era 4%, acum este 0,8%, în 2008 era 16%".

Domnul Oprescu este de părere că dacă, în trecut, băncile ar fi fost "mai vocale" pe subiecte legate de riscul valutar, de exemplu, este posibil să fi existat mai puţină incertitudine.

• Oprescu, ARB: "Solicităm o accelerare a negocierilor între bănci şi clienţi"

În principal, creditarea este împărţită pe trei paliere - creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cea din domeniul fondurilor europene şi creditarea parteneriatului public-privat, potrivit lui Sergiu Oprescu.

Domnia sa a precizat că toate acestea trei sunt "rămase în urmă" şi că băncile trebuie să-şi propună ţinte şi măsuri astfel încât să identifice barierele şi să le elimine.

Domnul Oprescu a menţionat că, pentru acest an, se estimează o accelerare a creditării populaţiei pe partea de ipotecare, urmând ca segmentul creditului de consum să cunoască o scădere: "Cele două aproape se compensează în ultimii ani".

Şeful ARB a subliniat că, anul trecut, creşterea creditului neguvernamental a fost relativ redusă, pentru 2017 fiind necesară stabilirea unui sistem de comunicare eficient cu clienţii.

Relaţia dintre bănci şi clienţii cu dificultăţi la plata ratelor se va derula în baza negocierii directe, este de părere domnul Oprescu, acesta menţionând că "trendul este de negociere directă între bănci şi clienţi" şi că decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) pe marginea Legii dării în plată "face trimitere la negocierea directă": "Noi nu putem să facem altceva decât să solicităm o accelerare a negocierilor şi utilizarea instrumentelor existente, cum ar fi CSALB (n.r. Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare)".

Preşedintele Asociaţiei a subliniat că şi până acum au existat exerciţii de negociere făcute de bănci, prin reducerea de datorii, rescadenţări etc. Sergiu Oprescu a spus că 78% din solicitările clienţilor cu credite în franci elveţieni au fost deja soluţionate de bănci.

Florin Dănescu a explicat că, potrivit datelor existente, nivelul de restructurare a creditelor, în cazul populaţiei, este de 4,7%, cu mult peste numărul notificărilor de dare în plată.

• Şeful ARB: "Impreviziunea exista şi înainte, dar ea este conştientizată acum şi băncile trebuie să modeleze acest comportament"

Referitor la măsurile de creştere a avansurilor la bănci, în contextul adoptării Legii dării în plată şi, ulterior, de reducere a acestor avansuri, dar nu la nivelul iniţial, Sergiu Oprescu a declarat: "În momentul conştientizării unui risc, se iau măsuri care merg mână în mână cu asumarea unor reacţii. Impreviziunea exista şi înainte, dar ea este conştientizată acum şi băncile trebuie să modeleze acest comportament".

În acelaşi timp, Mirela Bordea, membru în Consiliul Director al ARB, a menţionat faptul că şi până acum băncile, în procesele de rescadenţare, au ţinut cont de impreviziune, chiar dacă procedura nu a fost denumită ca atare: "Băncile, în rescandenţările aprobate, au în vedere aceste evenimente produse pe parcursul derulării creditului, care nu au fost luate în calcul la acordare. Deci, într-un fel sau altul, această impreviziune a fost avută în vedere şi a stat, într-un fel, parţial, la baza rescadenţărilor pe care băncile le-au făcut".

Amintim că CCR a decis că debitorii care apelează la Legea dării în plată trebuie să meargă în instanţă, unde va fi constatat principiul impreviziunii şi unde băncile vor fi obligate să renegocieze contractul în condiţiile actuale din piaţă. În cazul în care băncile vor refuza negocierea cu clienţii, atunci instanţa va putea reconstrui contractul, potrivit deciziei CCR.

Conducerea ARB este de părere că darea în plată va fi mai degrabă o soluţie excepţională şi nu o regulă pentru cei care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci. Sursele citate susţin că au recomandat băncilor membre să participe la discuţiile cu clienţii prin intermediul CSALB, astfel încât să se ajungă la o soluţie amiabilă.

Legea dării în plată şi Legea conversiei creditelor din franci elveţieni în lei, la cursul de la data acordării, au lăsat un risc remanent de luat în calcul, sunt de părere şefii ARB.

Aceştia au reiterat că sistemul bancar şi-a reafirmat stabilitatea structurală, anul trecut, reconfirmându-şi nivelul foarte ridicat de capitalizare. Astfel, indicatorul de solvabilitate a fost, în septembrie, de circa 19%, lichiditatea imediată atingând pragul de 38%.