SERGIU OPRESCU, PREŞEDINTELE EXECUTIV ALPHA BANK ROMÂNIA: "Ţara noastră este în linie cu cerinţele directivei pe obligaţiunile ipotecare"

Reporter: În curând se va împlini un an de când aţi lansat cu succes prima emisiune de obligaţiuni ipotecare din ţara noastră. Care a fost feedback-ul avut în urma acestui eveniment de referinţă, atât pentru sistemul bancar de la noi, cât şi pentru piaţa noastră de capital?

Sergiu Oprescu: A fost un eveniment destul de bine primit şi de către piaţa locală, dar mai ales de piaţa internaţională, pentru că marea şansă pe care am avut-o a fost să punem Româ­nia pe harta internaţională a obligaţiunilor ipotecare. Aşadar, noi am realizat două lucruri în acelaşi timp - în primul rând am avut un fel de misiune de pionierat, deschizând interesul investitorilor străini către piaţa locală a obligaţiunilor ipotecare şi, în al doilea rând, am schiţat un fel de profil de risc al acestei pieţe, prin pricing-ul pe care l-am făcut. A fost un pricing destul de competitiv la momentul respectiv, pentru cinci ani. În plus, evoluţia ulterioară a obligaţiunilor noastre a fost pozitivă, în sensul în care randamentele au scăzut. Acest lucru înseamnă că o nouă emisiune pe care am face-o, în clipa de faţă am face-o pe costuri mai mici. Aceasta este o lecţie care trebuie învăţată - oricine des­făşoară o acţiune de pionierat îşi asumă unele costuri suplimentare - de educare a pieţei, de conformare, de reglementare, de creare a unor instituţii.

Noi am fost nevoiţi de exemplu să dezvoltăm "instituţia agentului de monitorizare" - am mers către Big4 cu cerinţele, ei au mers mai departe către expertizele lor internaţionale, pentru a-şi lua knowledge-ul de acolo. S-a făcut şi o anumită calibrare a legislaţiei româneşti, prin metodologia agenţiei de rating, care a trebuit să se uite inclusiv la calitatea legis­laţiei, iar noi am ieşit des­tul de bine.

Reporter: Cât de mult v-a ajutat legis­laţia din domeniu?

Sergiu Oprescu: Am avut şansa că noi, ca ţară, am revizuit legislaţia româ­nească de obligaţiuni ipotecare în momentul în care aveam ghidul EBA de obligaţiuni ipotecare, emis în vederea standardizării anumitor prevederi legislative pentru Directiva UE cu privire la obligaţiunile ipotecare, ce a fost închisă în primele şase luni ale anului trecut, în timpul preşedinţiei noastre la Consiliul UE. Din punctul nostru de vedere, a fost o şansă că am avut acel ghid EBA emis şi când am făcut modificările legislative în cadrul naţional ne-am bazat pe elementele din ghid. Acum, toate legislaţiile naţionale trebuie să transpună în cadrul naţional Directiva europeană privind obligaţiunile ipotecare. Aceasta este în proporţie majoritară inspirată de ghidul EBA. Noi, fiind una dintre ultimele ţări care ne-am ajustat legislaţia, suntem cei mai aliniaţi, în clipa de faţă. Ca atare, avem acum destul de puţin de făcut ca să ne ajustăm la specificul directivei UE, dar mai sunt totuşi câteva puncte la care trebuie să lucrăm. Sunt câteva elemente ce trebuie corectate - fiind cumva sancţionate de Directiva europeană -, prin procesul de transpunere care trebuie să aibă loc în următorul an şi ceva. De exemplu, noi, în legislaţia secundară, avem o limitare de volum a emisiunii, făcută pe considerente de plafon la nivelul fiecărui emitent din totalul activelor. Această limitare nu îşi are locul în Directivă şi trebuie să o eliminăm.

Altfel, în linii mari, atât în ceea ce priveşte procesul de supra-colateralizare, cât şi procesul de definire a riscurilor şi mecanismele de monitorizare a lor, ţara noastră este foarte în linie cu cerinţele directivei din domeniu.

Reporter: Obligaţiunile au fost lis­tate atât la noi, cât şi pe bursa din Luxemburg. Puteţi să ne faceţi o comparaţie între modul în care au evoluat acestea pe BVB şi traiectoria pe care au avut-o pe bursa luxemburgheză?

Sergiu Oprescu: Deocamdată, ele nu au fost tranzacţionate pe bursa din Româ­nia, ci doar în afară.

Reporter: De ce?

Sergiu Oprescu: Pentru că, în mod normal, tranzacţiile se petrec între deţinătorii de obligaţiuni şi investitorii interesaţi. Noi am avut o emisiune care a adresat atât piaţa locală, cât şi pe cea internaţională. În mod normal, ne-am aştepta ca investitorii locali să tranzacţioneze pe piaţa noastră şi cei internaţionali pe bursa de la Luxemburg. Tranzacţiile care au avut loc în instrumentul nostru au fost făcute în principal de către investitorii internaţionali, pentru că au avut loc la Luxemburg. Nu am văzut tranzacţii pe bursa de la noi, ceea ce înseamnă că investitorii locali încă sunt în situaţia să ţină aceste instrumente, ceea ce arată că aceştia sunt mai degrabă investitori pe termen lung.

Reporter: Aţi spus că între timp au mai scăzut costurile, pentru că au fost bine primite în piaţă. Estimaţi că vor mai urma scăderi de acest gen?

Sergiu Oprescu: Acest lucru ţine de contextul pieţelor internaţionale. Pentru noi a fost foarte important ca obligaţiunile să aibă o evoluţie post tranzacţionare favorabilă. Altfel, ne aflăm într-un mediu fluid, adică supus tuturor riscurilor - şi sistemice şi nesis­temice şi, în mod normal, ele influenţează mediul de tranzacţionare. Noi credem că mai este potenţial să fie din ce în ce mai bine primite aceste obligaţiuni ipotecare şi să facem emisiune de obligaţiuni la costuri din ce în ce mai mici. Considerăm că există acest potenţial, pentru că România este încă pe nivelul de "Investment Grade". Orice creştere de rating la nivelul ţării aduce automat o apreciere din punct de vedere al investitorilor, al calităţii instrumentelor tranzacţionate în piaţa res­pectivă şi, ca atare, o diminuare a ris­cului, adică un preţ mai bun pe care l-am putea oferi pentru aceste instrumente. Aşadar, noi suntem încă pe primul nivel de "invest­ment grade" şi nu am de ce să nu cred că România va avansa de aici încolo... Trebuie, în mod normal, să crească şi să fie pe un nivel de risc mai bun. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci ar trebui să avem capacitatea de apreciere a acestor instrumente şi un cost mai redus pentru această emisiune.

Reporter: În acest context, vă gândiţi să mai faceţi o lansare în acest an?

Sergiu Oprescu: Nu avem o decizie în clipa de faţă, este de fiecare dată doar o evaluare de oportunitate. Pentru noi, o altă emisiune ţine doar de oportunitate. Avem un program de 1 miliard de euro, în interiorul căruia putem face în orice clipă emisiuni suplimentare, întrucât nu mai trebuie să trecem prin tot exerciţiul de la prima emisiune. Exerciţiul necesar pentru o nouă lansare nu ar mai avea aceeaşi durată şi aceeaşi intensitate ca prima oară, pentru că toate elementele de care am avut nevoie ca să putem lansa obligaţiunile sunt deja în piaţă - agentul, registrul, toată infrastructura necesară în interiorul băncii etc. Nu ar fi la fel de facil probabil pentru alţi emitenţi care ar vrea să intre în această piaţă şi care trebuie să îşi facă toate procesele, deşi va fi mult mai uşor decât ne-a fost nouă, pentru că acum piaţa este deschisă.

Reporter: Orice instituţie de credit poate face astfel de lansări?

Sergiu Oprescu: Sunt doar câteva bănci care pot face o astfel de lansare de obligaţiuni ipotecare, pentru că totul depinde de volumul de credite ipotecare. Nu poţi face o lansare de obligaţiuni dacă nu ai un volum mare de credite, pentru că te costă.

Reporter: În mai multe ocazii mi-aţi spus ce importantă este colaborarea dintre piaţa bancară şi piaţa de capital. Care este opinia colegilor din sistemul bancar?

Sergiu Oprescu: E adevărat că sunt o voce cam singulară pe acest subiect. Eu mă uit la intersecţia piaţă de capital - piaţă bancară în principal prin obligaţiunile corporative, care reprezintă un instrument de natura creditului bancar, a împrumuturilor obligatare, listate pe o bursă, cu elemente de piaţă de capital şi de transparenţă care, din punctul meu de vedere, trebuie să fie utilizate din ce în ce mai des.

Reporter: De câţiva ani se tot vorbeşte despre educaţia clienţilor. Dar clienţii sunt atât de educaţi ca să treacă la acest nivel în care cele două pieţe colaborează?

Sergiu Oprescu: Ca să fiu sincer, în ultimul an am început să văd emitenţi, cum ar fi de exemplu Autonom. Ca să convingi emitenţi de genul persoanelor juridice să se împrumute prin piaţa de capital şi nu prin cea bancară este un pas mult mai îndrăzneţ. Astfel încât, după ce ani de zile am predicat în deşert pe acest subiect, sesisez că au apărut primele semne, primele societăţi comerciale care au făcut astfel de emisiuni, atât pe piaţa aero, cât şi pe bursă. Pe aero au fost două sau trei entităţi care au făcut emisiune de obligaţiuni corporative, cu care au atras banii investitorilor, unii dintre ei au deschis piaţa şi au venit cu un preţ mai mare, alţii au venit cu un preţ mai mic, în func­ţie de profilul de risc. Este un prim pas, suntem departe de a avea o intermedire financiară prin piaţa de capital. Şi mă refer în principal la emitenţii care sunt reprezentaţi de societăţi comerciale din alte domenii de activitate decât cele financiare şi care încep să vadă emisiunea de obligaţiuni corporative ca fiind o alternativă la creditare. Or, aici este punctul sensibil al discuţiei. Foarte mulţi bancheri văd aceaste emisiuni de obligaţiuni în concurenţă cu creditarea. Eu le văd în completare, niciodată nu am considerat că ar fi în concurenţă

Eu cred că trebuie să ne schimbăm această abordare, trebuie să vedem cele două sectoare ca pe un ansamblu de a finanţa entităţile juridice din România. De fapt, fiecăruia i se potriveşte ceva - unuia i se potriveşte o formă de finanţare de tipul creditului, altul, cu anumite dimensiuni sau aspiraţii, poate face o emisiune, dar pe bază de credibilitate.

Reporter: Cât de pregătită este piaţa noastră de capital pentru astfel de emisiuni? Tocmai ce am primit undă verde pentru statutul de piaţă emergentă...

Sergiu Oprescu: Deocamdată suntem la început de drum...

Reporter: De foarte mult timp se spune că suntem la început de drum...

Sergiu Oprescu: Da, dar de data aceasta suntem la început de drum, cu picioarele pe drum. Înainte eram la început de drum pe un deal şi ne uitam în zare. Acum am intrat pe autostradă. Dar dacă mergem cu 30-40 de km la oră, cineva ne va fluiera şi ne va spune să ieşim de pe autostradă şi să intrăm pe drumurile naţionale. Noi suntem pe autostrada capitalului european. Ni s-a dat voie să intrăm pe ea, dar nu ne garantează nimeni că după ce am intrat vom sta acolo sau vom merge cu viteza de croazieră a autostrăzii. Odată ce am intrat pe acest drum, de fapt am intrat într-un club unde trebuie să respectăm regulile clubului, am intrat pe o linie pe care trebuie să ne mişcăm cu o anumită viteză, cu o anumită frecvenţă etc. Acesta este elementul pe care trebuie să îl conştientizăm. Dacă ieşim de pe autostradă, data viitoare va fi mult mai greu să revenim pe ea.

Reporter: Ce trebuie să facem ca să rămânem pe autostradă şi să şi ajungem la capătul ei?

Sergiu Oprescu: În primul rând trebuie să ne mărim volumul de tranzacţionare, să dezvoltăm atât investitorii locali, cât şi internaţionali. Trebuie să vedem ce bariere există în drumul pe care am pornit - de natura preţului, a reglementărilor, respectiv a transparenţei etc. Eu aş fi vrut să văd o analiză de posibile bariere. Să ni se spună care sunt barierele din cauza cărora nu ne putem dezvolta atât de repede.

În perioada când am condus Bursa îmi amintesc că am întocmit strategia de la Balvanyos - un moment istoric al pieţei de capital. Eram foarte neomogeni atunci şi totuşi am făcut împreună un efort de 48 de ore în care am prezentat Strategia de dezvoltare a pieţei de capital. În spatele acelei strategii a fost o muncă de aproape un an, timp în care am creat ceea ce atunci s-a numit viziunea, misiunea, obiectivele şi strategiile pieţei de capital, după care am lansat, cu guvernul de atunci, programul "O piaţă puternică de capital". În baza lui am reuşit ca, pe partea de ofertă, să identificăm câteva societăţi comerciale la tranzacţionare (atunci a intrat la tranzacţionare Transelectrica) şi pe partea de cerere - de ce investitori locali avem nevoie, de la fondurile de pensii la cele mutuale etc. Şi ne-am uitat şi la infrastructură. Odată ce am pus pe picioare acest mecanism, cei care au venit după au pus câte o cărămidă la o fundaţie bine construită. După listările de stat, au început să intre la tranzacţionare companii private, cum ar fi MedLife. Acest proiect trebuie să continue, întrucât piaţa de capital nu poate niciodată să fie ajutată când îi merge rău, poate fi ajutată întotdeauna când îi merge bine, iar noi trebuie să stăm la pândă şi să o ajutăm atunci când îi merge bine, când investitorii au încredere în piaţă, altfel nu facem decât să peticim ceva în care nimeni nu mai crede. Anul trecut a fost o perioadă bună pentru piaţa noastră de capital, dar am ratat pe partea acţiunilor de construcţie, de infrastructură a pieţei. Puteam lista ceva mai mare, să beneficiem de traseul bun pe care a intrat piaţa.

Reporter: În ce stadiu de dezvoltare se află piaţa unică europeană de capital?

Sergiu Oprescu: A fost un program al lui Junker iniţiat în 2014 care se finaliza cu anumite obiective la nivelul lui 2019. Au fost făcuţi paşi foarte mari pe aceste obiective, inclusiv în perioada preşedinţiei noastre la Consiliul UE, paşi importanţi în special în ceea ce priveşte accesul IMM în piaţa de capital. Sunt câteva domenii în care Comisia Europeană vrea să acţioneze pentru a crea premisele dezvoltării unei pieţe unice de capital. Intermedierea financiară în Europa se realizea­ză în pondere de 80% prin piaţa bancară şi 20% prin piaţa de capital, pe când în America raportul este cumva invers. În acest context, UE spune că aceas­tă amprentă de 20% de intermediere financiară prin piaţa de capital este prea mică. Trebuie să găsim mecanisme să creăm o bază investiţională pe termnen lung şi să dedicăm această bază investiţională către segmentul IMM, care este cel mai puţin finanţat. Sunt 20 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii în Europa şi doar 3000 sunt listate pe burse. Foarte puţine burse europene au segment pentru IMM. Acesta a fost unul din primele obiective ale UE - să creeze oportunităţi de lis­tare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dar pentru acest lucru ne trebuie o simplificare a prospectului, apoi o reducere a costului de conformare, altfel el devine o barieră pentru intrartea aces­tor societăţi la bursă. Paşi s-au făcut, ultimul pas fiind cam prin aprilie 2019, când au fost aprobate unele instrumente financiare derivate pentru pieţele de capital europene astfel încât acestea să aibă acelaşi tratament la nivelul tuturor pieţelor din UE. Există un plan de acţiune care trebuie executat.

Reporter: Cât de mult este promovată la nivelul ţării noastre ideea de a ne integra în piaţa unică de capital?

Sergiu Oprescu: Încă înainte de intrarea în UE, spuneam că ceea ce se întâmplă la nivel european noi va trebui sa încercăm să facem de la jucători în sus şi să ne creăm nişte alianţe la nivel regional. Încă de atunci spuneam că putem găsi o bursă virtuală europea­nă în care dacă respectăm aceleaşi principii, oricare emitent din oricare ţară ar putea fi considerat cotat pe o bursă europeană virtuală de unde să aibă acces la banii tuturor investitorilor europeni. Spuneam că dacă Româ­nia ar face acest lucru, atunci societăţile de la noi ar putea avea acces la bani ieftini europeni. În concluzie, aş dori să văd şi pe alt­cineva că promovează ideea colaborării dintre cele două pieţe, cea bancară şi cea de capital. Sunt anumite elemente în care trebuie să conlucrăm mult mai bine decât am făcut-o până acum.

Reporter: Vă mulţumesc!