SERGIU ROŞCA, GAPMINDER: "Ne lipsesc spiritul antreprenorial şi toleranţa la eşec"

Românii ar trebui să fie mai activi în antreprenoriat şi să îşi asume mai multe ris-curi, deoarece un antreprenor progresează din eşecuri, a afirmat, vineri, Sergiu Roşca, co-fondator al Gapminder VC, în cadrul unei conferinţe.

În opinia sa, pentru ca ţara noastră să devină un hub al tehnologiei în regiune, antreprenorii români trebuie să îşi dezvolte toleranţa la risc.

Domnia sa a declarat: "Probabil că, mental, nu suntem pregătiţi să ne acceptăm eşecurile. Asta o văd din punct de vedere personal, o văd la cei cu care lucrez, şi trebuie să le explicăm că dacă greşeşti, nu e nicio problemă, poa-te greşeşti şi data viitoare, dar există şanşe reale să înveţi din greşelile tale".

În opinia lui Marius Ghenea, partener în cadrul fondului Catalyst Romania, pe lângă elementele culturale, aspectul de penalizare a eşecului nu este doar o chestiune românească, ci este integrată adânc în fibra europenilor, în timp ce finanţarea şi educaţia antreprenorială joacă un rol negativ.

Domnia sa a afirmat: "Dacă ne gândim la huburi de tehnologie care au un profil de scalare extraordinar, dar şi un profil de risc destul de ridicat, eşecul este un inhibitor puternic. Dar inhibitorii mult mai mari sunt legaţi de un ecosistem care se creează în timp, iar acesta are legătură cu finanţarea, care nu este substanţială în ţara noas-tră, şi de dezvoltarea antreprenorială şi educaţia antreprenorială, care lipsesc substanţial în România (...). Apropo de aceste programe guvernamentale sau europene de fonduri pentru antreprenori, ori că vorbim de debutanţi, ori de Start-up Nation, ele nu sunt condiţionate de parcurgerea unui program de educaţie antreprenorială. În mod normal, dacă vrei să conduci o maşină trebuie să faci şcoala de şoferi. Cu o maşină poţi să te accidentezi sau să accidentezi pe altcineva. Dacă faci o afacere, angajezi nişte oameni, iar apoi dai faliment, efectul este posibil să fie mai devastator decât în cazul în care accidentezi pe cineva.".

În legătură cu structura geografică a centrelor de inovaţie tehnologică ale ţării noastre, domnul Ghenea a mai declarat: "E o binecuvântare, dar şi un blestem. Există distanţe lungi între zonele geografice ale României, puţină interconectivitate între acestea, ceea ce înseamnă că se formează o serie de poli, dar mi-e teamă că mult timp de acum înainte vor rămâne nişte poli care nu pot să semnifice un hub destul de mare. Spre deosebire de Silicon Valley sau Londra, care adună tot, în România avem Cluj, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, huburi deja importante pentru dezvoltarea de tehnologie, startup-uri în IT, dar ele nu pot să vină împreună".

În cadrul aceleiaşi conferinţe, domnul Roşca, al cărui fond este dedicat inves-tiţiilor în sectorul tehnologic din ţara noastră, a mai subliniat: "Ne uităm foarte atent la multe proiecte, avem mare încredere în potenţial, vedem potenţial, vedem companii extraordinare şi observăm pe următorii cinci ani o creştere serioasă, atât în România, cât şi în regiune".

În ceea ce priveşte criteriile pe care Gapminder le ia în considerare în luarea deciziilor de investiţie iniţială, domnia sa a detaliat: "În primul rând, ne uităm la calitatea echipei. Consider că totul începe şi se termină cu oameni. Fără coeziune, nu cred că un proiect poate fi dus de la un capăt la altul, iar în mod special, mă refer la partea de accelerare, unde totul este la început, iar progresele sunt mai mici sau mai mari (...). Selecţionăm, practic, înainte de a investi, proiecte care nici măcar nu există într-o formă juridică. Dacă avem o echipă care are o idee foarte bună, o încurajăm, iar dacă "pitch-ul" este foarte bun şi reuşesc să ne convingă, atât pe noi, cât şi pe mentori, nu avem decât să-i încurajăm şi să mergem mai departe (cu investiţia)".

În legătură cu principiile pe care îşi bazează Catalyst România investiţiile, domnul Ghenea a detaliat: "Evident, echipa este foarte importantă, dar faţă de faza de accelerare (în care investeşte Gapminder), noi investim în zona de creştere din stadiul incipient al companiei. Asta înseamnă companii care au deja tracţiune pe vânzări, în jur de jumătate de milion rată de rentabilitate, un număr de clienţi (...). La acel moment, compania a trecut de această perioadă de rodaj, iar echipa este deja testată. (...) Aici putem interveni noi pentru a încerca să adăugăm capital, ajutor pe strategie, contacte şi alte elemente de guvernanţă care poate nu sunt bine integrate în activitatea companiei, astfel încât să apară o creştere foarte rapidă, deoa-rece acesta este secretul şi scopul investiţiilor de acest gen".

În cadrul evenimentului de vineri a fost lansat topul Technology Fast 50, care inventariază cele mai dinamice companii din sectorul tech, raportându-se la rata de creştere a veniturilor, din regiunea Europa Centrală şi de Est.

Potrivit topului realizat de către Deloitte România, rata medie anuală de creştere a celor 50 de companii incluse în top a fost de 1.290%, Polonia fiind ţara cu cele mai multe companii prezente în acest clasament, 18, în timp ce ţara noastră are una singură, respectiv Trancadis.

Pe locul întâi s-a clasat o companie din Cehia, Prusa Research, care este un producător de imprimante 3D şi care a înregistrat o creştere a veniturilor de 17.118% în ultimii 4 ani.