SESIUNE PARLAMENTARĂ ÎNCINSĂ Situaţia din energie, desfiinţarea SIIJ, legile justiţiei şi implementarea PNRR - priorităţile deputaţilor şi senatorilor

Parlamentul începe prima sesiune din acest an, sesiune care se anunţă una plină privind agenda legis­lativă, dacă ţinem cont că senatorii şi deputaţii trebuie să creeze cadrul implementării proiectelor şi realizării reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă(PNRR), să asigure protecţia consumatorilor în faţa tsunami-ului preţurilor din energie şi inflaţiei generale declanşată de aceste preţuri, să modifice legile justiţiei, să aprobe desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi să aprobe urgent, în condiţiile conflictului ruso-ucrainean ce poate escalada în orice moment, programele de înzestrare a Armatei Române pentru achiziţionarea echipamentelor şi tehnicii militare necesare.

În privinţa situaţiei din energie, dacă alianţa de guvernare PSD-PNL-UDMR pare preocupată de plafonarea pe parcursul acestui an a preţurilor de achiziţie din piaţă, cei de la USR doresc aprobarea legislaţiei necesare demarării investiţiilor majore în acest domeniu, în capacităţi de producţie şi stocare, care odată puse în funcţiune, să ducă la o scădere accentuată a tarifelor de producţie şi implicit de achiziţie, lucru care se va resimţi benefici şi în facturile simplilor consumatori.

Deputatul Oana-Marciana Ozmen (USR), membru al Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a declarat pentru ziarul BURSA că, în aceste condiţii, este prioritar să fie implementată legislaţia privind reabilitarea termică a clădirilor, mai bine spus eficientizarea termică a acestora, şi să fie creat cadrul normativ necesar demarării proiectelor ce vor fi finanţate din PNRR, pe componenta Valul Renovării, pentru care sunt alocaţi 2,2 miliarde euro.

"Trebuie să accesăm fondurile pe care le avem la dispoziţie în ceea ce priveşte eficienţa energetică, cu precădere cele din PNRR. Ca atare, trebuie să renovăm o mare parte din clădiri, avem fonduri pentru 1500 de locuinţe şi 2000 de clădiri publice. Sunt de părere că aceşti bani ar merita să se regăsească în proiecte concrete, nu să rămână doar la stadiul de informare. Faptul că ei sunt prinşi acolo, dar nu sunt încă accesaţi, este o dovadă a faptului că încă avem paşi de făcut în acest sens. Mă refer la realizarea unui inventar al clădirilor care să indice performanţa energetică a acestora şi la scheme de finaţare care să faciliteze renovările aprofundate. De asemenea, doresc iniţierea unor proiecte pilot la nivel naţional, programale, de informare care să sprijine cetăţenii şi UAT-urile, măsuri care să încurajeze operatorii economici în a opta pentru materiale de construcţii prietenoase cu mediul", ne-a spus Oana Ozmen, care a menţionat că pentru reducerea valorii facturilor la energie, eficienţa energetică este doar o parte din soluţie.

"Dacă vrem energie ieftină, trebuie să aprobăm mai repede modificările la legislaţia exploatărilor de gaze naturale din perimetrele offshore, pentru că, dacă nu facem asta acum, în acest an, riscăm să nu le mai exploatăm niciodată. Apoi este nevoie de crearea cadrului legislativ pentru a demara proiectele privind capacităţile de producţie şi stocare pe bază de hidrogen. În acest moment, avem dezbateri cu specialiştii din domeniu pentru a realiza două proiecte legislative pe hidrogen. Este o oportunitate pe care nu o putem rata, mai ales că Uniunea Europeană alocă fonduri importante acestui tip de energie. Pentru a vedea cum se desfăşoară astfel de proiecte în state membre ale Uniunii, aş dori ca împreună cu membrii Comisiei de industrii şi servicii să facem un schimb de experienţă cu colegii noştri din Germania. La finalul dezbaterilor, sper să venim cu două proiecte legislative pe hidrogen", ne-a mai spus Oana Ozmen.

Pe lângă acest grup dedicat legislaţiei privind capacităţile de producţie şi stocare pe hidrogen, la nivelul Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor mai este un grup dedicat întocmirii legislaţiei privind parcurile eoliene offshore din Marea Neagră. Grupul este condus de deputatul Cristina Prună (USR), iar pentru adoptarea unei astfel de legi este necesară modificarea temeinică a cadrului legislativ existent în acest moment.

• Desfiinţarea SIIJ - două proiecte legislative care dezbină dreapta politică

În privinţa modificărilor la legile justiţiei şi la desfiinţarea SIIJ, Ministerul Justiţiei a pus săptămâna trecută în dezbatere publică proiectul privind desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor şi a publicat un calendar privind modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale, calendar în care se arată că proiectele de acte normative trebuie să ajungă în Parlament până la finalul lunii martie.

Calendarul respectiv şi propunerile făcute de Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, au fost criticate de Dacian Cioloş, preşedintele USR, şi de Stelian Ion, fostul ministru al Justiţiei.

Dacian Cioloş susţine ca magistraţii să fie cercetaţi, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni, de DNA, DIICOT sau de celelalte parchete, în funcţie de tipul infracţiunii şi consideră că desfiinţarea SIIJ nu trebuie făcută "de dragul altora" care vor eliminarea DNA şi DIICOT din instrumentarea acestor dosare.

"Noi nu avem nevoie, în România, de un instrument care să intimideze magistraţii. Magistraţii trebuie să fie lăsaţi să-şi facă treaba, pe de o parte, iar când fac greşeli trebuie să fie pedepsiţi, ca orice cetăţean european, şi trebuie să aibă dreptul şi la apărare, şi la acuzare, ca orice cetăţean european. Nu trebuie să facem o categorie separată în niciun fel. Cazurile de corupţie, din punctul nostru de vedere, ar trebui să fie în responsabilitatea DNA, că de-aia am făcut această secţie pentru cercetarea corupţiei, celelalte cazuri asimilate crimei organizate sau riscului de terorism - la DIICOT şi cu tot ce are DIICOT-ul în responsabilitate şi celelalte - procuraturii. Aşa cum e proiectul acuma prezentat de ministrul Predoiu, practic elimină rolul DNA-ului şi elimină rolul DIICOT-ului atunci când vorbim de magistraţi, care rămân în continuare, cu acest proiect de lege, o categorie separată. Deci folosim în continuare pârghii ca să intimidăm, pentru că le arătăm pisica, printr-o procedură specială pentru magistraţi", a declarat, la mijlocul săptămânii trecute, Dacian Cioloş.

El a afirmat că proiectul propus de ministrul Cătălin Predoiu este "un risc major" ce va afecta decizia cu privire la intrarea României în spaţiul Schengen.

Stelian Ion, vicepreşedintele USR, a arătat că proiectul de desfiinţare a SIIJ propus de noul ministru al Justiţiei încalcă recomandările MCV şi recentul aviz al Comisiei de la Veneţia şi susţine că parlamentarii ar trebui să adopte, cu amendamente dacă doresc, proiectul legislativ iniţiat anul trecut, dar care avea aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

"Este esenţial ca proiectul propus de ministrul Cătălin Predoiu pentru desfiinţarea Secţiei speciale să fie verificat de Comisia de la Veneţia. Proiectul ministrului Predoiu nu reface competenţa DNA, fiind împotriva recomandărilor din MCV şi a avizului anterior al Comisiei de la Veneţia. Practic, reînfiinţează o SIIJ la Parchetul General, cu filiale la parchetele de pe lângă Curţile de Apel, şi mută selecţia procurorilor noii structuri la plenul CSM, controlat de gruparea din jurul judecătoarei Lia Savonea. Justiţia trebuie să fie apărată de orice fel de ingerinţe, ţinută departe de indicaţii politice, iar hărţuirea magistraţilor trebuie să înceteze. Proiectul ministrului Predoiu nu oferă aceste garanţii", a afirmat, recent, deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei.

• 2 februarie - şedinţă solemnă la 15 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană

În legătură cu modificarea legislaţiei penale pe care Ministerul Justiţiei o va trimite Parlamentului până la finalul lunii martie, Stelian Ion susţine că există în minister un astfel de proiect referitor la modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală, pe care l-ar fi lăsat gata întocmit în 1 septembrie 2021, dată la care a fost revocat din funcţie de fostul premier Florin Cîţu.

"Acest proiect este în planurile ministrului Cătălin Predoiu pentru a fi promovat undeva pe la sfârşitul lunii martie, ceea ce este inacceptabil. Proiectul este gata, a trecut şi de faza transparenţă decizională", susţine Stelian Ion.

După cum se poate observa se anunţă o sesiune parlamentară tensionată, în care fiecare partid politic va încerca să câştige prin acţiunile din Camera Deputaţilor şi Senatului capital electoral, deşi alegerile europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale se vor desfăşura abia peste doi ani.

Menţionăm că sesiunea parlamentară debutează în plin val cinci al pandemiei Covid, în care varianta Omicron a Sars-Cov 2 a dus, în ultima săptămână, la infectarea zilnică a peste 30.000 de cetăţeni, iar specialiştii şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, nu exclud ca în următoarele zile să depăşim borna de 40.000 de infectări în 24 de ore.

Prima zi a noii sesiuni parlamentare - 1 februarie - va avea în prim-plan aprobarea locurilor din birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor care revin fiecărui grup politic şi alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor celor două Camere ale Legislativului.

Miercuri, 2 februarie, deputaţii şi senatorii se vor reuni în şedinţa solemnă de plen a Parlamentului, dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. La eveniment va participa, în calitate de invitat special, Jean-Yves Le Drian, ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, în contextul în care Hexagonul deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.