Sfârşitul Alianţei Transatlantice: Cum Trump şi Putin redesenază harta securităţii europene

Felul în care administraţia lui Donald Trump s-a raportat la Europa în timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen, prin atacurile la adresa statelor UE şi excluderea din negocierile pe tema războiului din Ucraina, sugerează că alianţa transatlantică este în pericol de a se destrăma. Mai mult, analişti şi diplomaţi citaţi de Reuters, New York Times şi Politico văd acum o apropiere între Trump şi Putin, doi oameni care au în plan distrugerea Europei.

Vladimir Putin a şocat audienţa la conferinţa anuală de securitate de la Munchen din 2007, cerând reducerea influenţei americane şi un nou echilibru al puterii în Europa, mai potrivit pentru Moscova.

Nu a obţinut ceea ce şi-a dorit - atunci.

Aproape două decenii mai târziu, în timpul aceleiaşi conferinţe, poziţia administraţiei Trump sugerează că Putin ar putea în cele din urmă să-şi realizeze visul, cred unii observatori.

Comentariile secretarului apărării Pete Hegseth şi ale vicepreşedintelui JD Vance au stârnit temeri în rândul participanţilor că sub noua administraţie, SUA s-ar putea alinia Rusiei şi fie ar ataca Europa, fie ar abandona-o complet.

Nu doar că SUA nu vor să aducă Europa la masa negocierilor pentru un război care afectează direct securitatea continentului, dar membrii administraţiei Trump chiar critică UE şi valorile sale, de pe poziţii frecvent asemănătoare cu ale Rusiei.

O astfel de schimbare, spun analiştii citaţi de New York Times, i-ar oferi lui Putin o victorie de neconceput până acum, mult mai importantă pentru el decât orice obiectiv în Ucraina.

"Încă de la începutul Războiului Rece, la sfârşitul anilor 1940, Kremlinul a visat să scoată America din rolul său de piatră de temelie a securităţii europene", a explicat pentru cotidianul american Andrew S. Weiss, vicepreşedinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace.

"Putin este cu siguranţă suficient de inteligent pentru a profita de orice deschidere oferită de noua administraţie", a adăugat acesta.

Atacuri în serie

Prezenţa trupelor americane, printre altele, a stat la baza a 80 de ani de pace în Europa de Vest de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dar într-un discurs susţinut vineri la Varşovia, înainte de sosirea sa la conferinţă, Hegseth i-a avertizat pe liderii europeni că nu ar trebui să presupună că SUA vor fi aici pentru totdeauna.

Mai târziu în cursul zilei, la conferinţa de la Munchen, Vance a transmis un mesaj şi mai înfricoşător pentru mulţi participanţi europeni: Inamicul pe care îl vede nu este Rusia sau China, ci Europa însăşi.

Vance a început să atace statele europene pentru utilizarea a ceea ce el a numit metode nedemocratice de a bloca partidele de extremă dreaptă care, în unele cazuri, au fost susţinute de Rusia.

A susţinut că continentul trebuie să recunoască dorinţele alegătorilor săi, să înceteze să mai încerce să modereze dezinformarea prin metode nedemocratice şi, în schimb, să permită acestor partide să prospere ca voinţă a poporului.

Vance a vorbit în special despre România, cu o referire directă la anularea alegerilor câştigate în primul tur de Călin Georgescu.

"Dacă democraţia ta poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o ţară străină, atunci ea nu a fost foarte puternică la început", a spus el.

Slăbirea deliberată şi chiar distrugerea Europei

Kremlinul, scrie New York Times, a încercat ani de zile să slăbească Europa prin susţinerea partidelor pe care Vance le apără acum.

În aceeaşi zi în care a făcut declaraţiile, Vance s-a întâlnit cu lidera mişcării de extremă dreaptă din Germania, înaintea alegerilor anticipate din această lună, susţinând astfel un partid - AfD - pe care Rusia a încercat să îl legitimeze.

Declaraţiile sale au fost denunţate în Germania drept "inacceptabile", vicepreşedintele fiind acuzat că încearcă să se amestece în politica ţării.

Moscova a căutat, de asemenea, să creeze o prăpastie între Statele Unite şi Europa, realizând că o distrugere din interior a alianţei euro-atlantice va crea o lume în care Moscova poate exercita mult mai multă putere.

Nathalie Tocci, directoare a Institutului pentru afaceri internaţionale din Roma, a urmărit discursul lui Vance şi a interpretat mesajul drept o ameninţare directă din partea Statelor Unite la adresa Uniunii Europene, pe care atât europenii de extremă dreapta, cât şi Kremlinul încearcă să o desfiinţeze.

"Ţinta nu este doar Ucraina", a spus Tocci, citată de New York Times. "Ţinta este slăbirea deliberată, dacă nu chiar distrugerea Europei, din care Ucraina face parte", a spus ea.

Tocci a descris remarcile lui Vance drept un atac la adresa democraţiei europene, care a răstălmăcit în mod pervers limbajul democraţiei înseşi, aşa cum face adesea Rusia atunci când încearcă să semene dezbinare în Europa.

Negocieri fără Europa

Temerile multora sunt alimentate de absenţa Europei de la masa negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, o chestiune care priveşte direct continentul.

Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Munchen că SUA vor acţiona ca intermediar în cadrul discuţiilor, Ucraina şi Rusia fiind cele două protagoniste.

Întrebat despre perspectivele ca europenii să fie prezenţi la masă, Kellogg a fost însă clar: "Provin din şcoala realismului. Cred că acest lucru nu se va întâmpla".

La un eveniment ulterior din cadrul conferinţei, Kellogg a încercat să îi liniştească pe europeni declarând că acest lucru nu înseamnă că "interesele lor nu sunt luate în considerare".

Dar liderii europeni au declarat că nu vor accepta să fie excluşi de la discuţii.

"Nu avem cum să purtăm discuţii sau negocieri despre Ucraina, viitorul Ucrainei sau structura de securitate europeană, fără europeni", a declarat preşedintele Finlandei, Alexander Stubb.

"Dar acest lucru înseamnă că Europa trebuie să se organizeze. Europa trebuie să vorbească mai puţin şi să facă mai mult", a spus el.

Un summit de criză cu prezenţă restrânsă ar putea avea loc luni la Paris, unde Emmanuel Macron şi-a invitat omologii pentru a adopta o strategie de răspuns.

Visul lui Putin şi criza UE

O reorganizare dramatică a puterii în Europa părea un vis irealizabil pentru Putin atunci când şi-a exprimat viziunea în 2007, la conferinţa de la Munchen.

Liderul rus a rămas însă neclintit în viziunea sa, făcând din aceasta un punct central al argumentului său în lunile premergătoare războiului: Occidentul trebuie să fie dispus să discute nu doar suveranitatea Ucrainei, ci întregul aparat de securitate al Europei.

În anii următori, el s-a plâns de extinderea NATO până în estul Europei şi a criticat prezenţa militară, a bazelor şi a scutului antirachetă în ţări precum Romînia şi Polonia.

Putin şi-a prezentat de altfel invazia din Ucraina ca pe o luptă mai amplă împotriva Occidentului şi a valorilor acestuia, unele dintre aceleaşi argumente pe care le-au invocat Trump şi liderii de extremă-dreapta din Europa pentru a prelua puterea în propriile ţări.

Problematic pentru Europa este că acesta atacuri din partea Rusiei şi a SUA vin în contextul în care Germania şi Franţa, motorul UE, sunt ambele în crize politice, în parte din cauza unor mişcări de extremă dreaptă în creştere, care folosesc aceeaşi retorică ca Trump.

La alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024, partidele extremiste au obţinut rezultate încurajatoare în mai multe ţări şi şi-au crescut în mod vizibil influenţa.

"Acesta este momentul în care suntem cei mai vulnerabili"

Nu este clar până unde va merge înţelegerea lui Trump cu Putin, iar apropierea dintre Washington şi Moscova s-ar putea evapora cu uşurinţă în timpul negocierilor privind Ucraina, scrie New York Times.

Cert este însă că, până acum, Rusia beneficiază de pe urma noii administraţii. Kremlinul se bucură deja de o serie de victorii de când Trump s-a întors la Casa Albă.

La mai puţin de o lună de la începerea celui de-al doilea mandat, Trump a eviscerat USAID, agenţia americană de ajutor extern mult timp criticată de Moscova.

El a adus în administraţie oficiali care împărtăşesc unele dintre punctele de vedere ale lui Putin, inclusiv pe noua şefă a serviciilor secrete americane, Tulsi Gabbard.

Trump a exacerbat discordia în relaţiile cu Europa, ameninţându-i pe cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului cu un război comercial.

Cel mai important, Trump va influenţa acum, posibil fără prezenţa liderilor europeni, modul în care va fi soluţionat cel mai mare conflict de pe continent de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, cu implicaţii care ar putea depăşi Ucraina însăşi pentru a afecta echilibrul mai larg al securităţii în Europa.

Europenii, care consideră mişcările populiste insurgente de dreapta drept o ameninţare la adresa Uniunii Europene şi a libertăţii pe continent, sunt îngrijoraţi, în special având în vedere alinierea aparentă a lui Trump şi a lui Putin împotriva lor.

"Acesta este momentul în care suntem cei mai vulnerabili", a observat Tocci.

"Dacă, în cele din urmă, ceea ce încerci să faci este să distrugi acest proiect", a adăugat ea, referindu-se la UE, "acesta este momentul să o faci".

"Alianţa transatlantică a luat sfârşit"

Unii sunt încrezători. Fostul diplomat german Wolfgang Ischinger a declarat pentru Politico că Europa avea nevoie de un şoc, pentru a fi mai orientată spre viitor şi mai încrezătoare în sine.

Poziţia sa este că liderii europeni sunt parţial de vină pentru situaţia pe care o deplâng acum.

Aceştia, spune el, au fost avertizaţi din timp cu privire la ceea ce ar putea implica al doilea mandat al preşedintelui american şi, cu toate acestea, au acţionat mult prea lent pentru a-şi creşte propriile cheltuieli de apărare şi partea lor din povara transatlantică.

Într-un text publicat zilele trecute în The Guardian, istoricul britanic Timothy Garton Ash spunea şi el că Europa este bogată, liberă şi democratică, că poate confrunta criza actuală.

Pentru alţii, lucrurile sunt însă clare - SUA sunt acum mai degrabă un adversar decât un prieten.

Un înalt diplomat al UE, care a vorbit cu Politico sub anonimat, a anunţat deja decesul alianţei SUA-UE.

"Avem acum o alianţă între un preşedinte rus care vrea să distrugă Europa şi un preşedinte american care vrea, de asemenea, să distrugă Europa", a spus acesta.

"Alianţa transatlantică a luat sfârşit", a concluzionat el.