SFATUL COMISARULUI PENTRU EXTINDERE, OLLI REHN: "Folosiţi fiecare zi pentru lupta împotriva corupţiei"

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, promite că va face Ro-mâ-niei "o evaluare corectă" atunci cînd va prezenta raportul de monitorizare. Oficialul consideră că "pentru îndeplinirea criteriilor de aderare este nevoie de o conducere puternică şi de o coordonare cît mai bună la nivel guvernamental, administrativ şi ministerial". Comisarul ştie că în timpul destul de scurt pînă la integrare, România nu poate să facă ce nu a realizat în toţi aceşti ani. Din acest motiv, el propune ca "fiecare zi, săptămînă şi lună să fie fructificată pentru a duce lupta împotriva corupţiei şi reforma în Justiţie". Acestea sunt - din punctul de vedere al înaltului oaspete - priorităţile executivului român pentru următorii doi ani.

• Combaterea corupţiei...

Referitor la spinoasa problemă a corupţiei, Olli Rehn a constatat că autorităţile române sunt preocupate de generalizările făcute asupra fenomenului. Olli Rehn spune că acesta va fi şi răspunsul pe care îl va da europarlamentarilor conservatori care doreau amînarea integrării României tocmai pe motiv de corupţie generalizată. Dar greul nu a trecut odată cu vizita comisarului. Acesta a anunţat că, pe viitor, va monitoriza acţiunile concrete pe care le va întreprinde Guvernul de la Bucureşti în privinţa combaterii corupţiei.

• ...şi independenţa Justiţiei

Primul-ministru a declarat că executivul său a făcut toate demersurile pentru a susţine independenţa Justiţiei. În procesul de îndeplinire a acestui deziderat, Călin Popescu Tăriceanu consideră că un rol important îl are faptul că ministrul Monica Macovei nu este angajat politic, la fel ca o serie de secretari de stat din cadrul ministerului. De altfel, premierul s-a mîndrit şi cu "scoaterea Consiliului Suprem al Magistraturii de sub autoritatea politică a minis-tru-lui justiţiei", considerînd, astfel, că forul respectiv îşi capătă rolul de a asigura independenţa instanţelor. Tăriceanu a apreciat ca un fapt pozitiv şi anularea imunităţii foştilor miniştri, deoarece "în acest mod, ei nu vor mai putea fi apăraţi de lege", a spus premierul.

În plus, şeful guvernului a anunţat că Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie "au demarat cercetări în mai multe cazuri grave de corupţie" şi că aşteaptă cu nerăbdare rezultatul acestor anchete.

Primul-ministru a spus că doreşte modificarea structurii declaraţiei de avere a demnitarilor, astfel încît aceasta să aibă un grad mai mare de acurateţe şi, implicit, de credibilitate. Premierul speră ca noul tip de document să fie în concordanţă cu normele europene în materie şi să se asemene cu declaraţiile pe care le completează demnitarii occidentali.

"Sper că noul tip de declaraţie să fie un progres faţă de ce a reprezentat acest document în trecut". Prima nemulţumire a premierului Tăriceanu este reprezentată de confuzia pe care o creează declaraţia în prezent. Documentul deţine date referitoare atît la averea deţinută, cît şi la venit. Din acest motiv, premierul crede că este necesar să se întocmească şi un alt tip de declaraţie, cea de venit, pentru a se face o diferenţă clară între aceste aspecte.

• Avertismente europene

Olli Rehn a spus că pînă acum nu a observat întîrzieri în procesul de integrare, iar apoi a zîmbit cu înţeles către premier şi a afirmat că "nici de acum înainte sper să nu fie întîrzieri de la obiectivele asumate". Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat că ambiţia guvernului său este aceea de a respecta angajamentele: "România este angajată ferm pe drumul respectării acestor angajamente. Pentru aceasta este nevoie atît de o coordonare eficientă în interior, cît şi de o coordonare a eforturilor cu Comisia Europene". Comparativ cu tratatele de aderare întocmite înainte de integrarea celor zece din 2004, tratatele cu România, Bulgaria şi pe viitor cu Turcia şi Croaţia vor conţine o clauză de salvgardare. Astfel că, dacă nu îşi vor îndeplini la timp obiectivele asumate, europenii pot utiliza această prevedere din tratat pentru a amîna aderarea, chiar şi după semnarea tratatului. În acest caz, cea mai mare sperietoare pentru guevrnul român este punerea în aplicare a clauzei de salvgardare.