SIBEX Speculatorii, apatici în prima jumătate a zilei

Dacă în şedinţa precedentă deschiderea NYSE a animat speculaţiile de la Sibex, după o prima parte apatică de şedinţă, marţi scenariul nu s-a mai repetat. Nehotărârea şi amplitudinea redusă a variaţiilor au ţinut speculatorii în expectativă iar mult aşteptata deschidere de pe Wall-Street, care de atâtea ori a "salvat" impresia trezind jucătorii, nu a avut de această dată impactul scontat. Prin urmare, la ora 16.45 lichiditatea era una foarte slabă, cifrându-se la numai 229 de contracte, cu o valoare de 3,16 milioane de lei. "Deşi deschiderea bursei de la New-York nu a avut impactul obişnuit asupra speculatorilor de la Sibex, timpul rămas până la închidere este suficient pentru ca participanţii să se trezească şi să exploateze oportunităţile, dacă acestea apar. La fel de bine însă, putem să asistăm şi la o evoluţie ternă, soldată cu volume mici. Decisiv va fi raportul despre încrederea consumatorilor din SUA şi felul în care acesta va mişca indicii", a explicat un broker.

Pentru Dow Jones, numărul contractelor era de 131 pe scadenţa martie, derivatul în discuţie fiind cel mai lichid. Cotaţia futures a indicelui american scădea la Sibiu cu 36 de puncte, la 16.145 puncte. Cotaţiile futures de peste ocean au înregistrat variaţii reduse, după ce datele au indicat o încetinire a creşteri preţurilor locuinţelor şi în contextul în care investitorii aşteptau publicarea raportului privind încrederea consumatorilor.

În urma DEDJIA_RON se poziţiona derivatul pe preţul petrolului, cu 26 de contracte pe scadenţa aprilie. Preţul aurului negru era estimat la 101,60 USD, în scădere cu 1,19%.

Speculaţiile înregistrate pe perechea euro/dolar tranzacţionată în lei nu se remarcau sub aspectul lichidităţii, volumul fiind foarte mic: 23 de contracte pe scadenţa de luna viitoare. Moneda unică se aprecia faţă de dolar, cotaţia de 1,37560 USD pentru un euro pe scadenţa amintită indicând o creştere de 0,16%. Tot pe segmentul valutar se mai observau şi 8 contracte pe perechea liră sterlină/dolar pe scadenţa martie. Moneda britanică înregistra un avans de 0,33% fiind cotată la 1,6695 USD.

Pentru derivatele pe aur se înregistrau 11 contracte SIBGOLD_RON pe scadenţa februarie. Conform datelor de la ora 16.45, preţul unciei creştea cu 3,3 USD şi se situa la 1.334,6 dolari.

Notă: Articol realizat conform datelor din piaţa Sibex de la ora 16.45.

Opinia Cititorului ( 2 )

1. Apatici ? Letargici ?
(mesaj trimis de doru stoian în data de 27.02.2014, 12:30)
Baremi nu mirosi draga
- daca din pacate nici nu vezi -
c-au intrat deja in putrefactie ?
2. devalizatorul Bancorex Liviu Tudor in EPF?
(mesaj trimis de daciana ponta în data de 27.02.2014, 19:20)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.
Va urma