SIF-URILE: 20 DE ANI DE ACTIVITATE Consolidarea poziţiei financiare a companiei, obiectivul strategic principal al SIF Muntenia

Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 17 septembrie 2012

"Principala problemă a fost o presiune permanentă a politicului cu ameninţarea modificării cadrului legislativ", a declarat Petre Pavel Szel."Piaţa de capital a evoluat mult sub aşteptări şi mult sub performanţa economiei româneşti ", a declarat Gabriel Filimon.

"Principala problemă a fost o presiune permanentă a politicului cu ameninţarea modificării cadrului legislativ", a declarat Petre Pavel Szel."Piaţa de capital a evoluat mult sub aşteptări şi mult sub performanţa economiei româneşti ", a declarat Gabriel Filimon.

  • document ataşat Tabel numărul 1, Tabel numărul 2, Tabel numărul 3 şi Evoluţia contribuţiei procentuale a subportofoliilor la valoarea de Activ total, în anul 2011
    apasă aici pentru a descărca.

    (Interviu cu domnul Petre Pavel Szel, Preşedinte - Director General SAI Muntenia Invest şi domnul Gabriel Filimon, Director Executiv SAI Muntenia Invest)

    Reporter: Vă rugăm să ne spuneţi povestea SIF4 Muntenia şi a FPP4, din 1992 încoace. Care au fost principalele evenimente din istoria societăţii?

    Petre Pavel Szel: Nu ne putem referi doar la SIF Muntenia dacă vorbim despre momente importante în evoluţia companiei în ultimii 20 de ani, întrucât aceste evenimente sunt comune tuturor celor 5 SIF-uri.

    Astfel, putem identifica un top 3 momente cruciale în dezvoltarea a ceea ce cunoaştem astăzi drept Societăţi de Investiţii Financiare:

    I. Înfiinţarea FPP-urilor, care practic s-a desfăşurat pe o perioadă de circa 1,5 ani începând cu definirea cadrului legislativ propriu (septembrie 1992).

    II. Transformarea FPP-urilor în SIF-uri în noiembrie 1996 ca urmare a finalizării primei faze a procesului de privatizare.

    III. Listarea la BVB a SIF-urilor în noiembrie 1999, care a permis tranzacţionarea acţiunilor SIF, moment în care SIF-urile au devenit societăţi de investiţii în toată puterea cuvântului.

    Desigur că, pe lângă aceste 3 evenimente semnificative, ne putem referi, de asemenea, şi la deciziile de ridicare a pragului de deţinere de acţiuni la 1% şi la 5%.

    Reporter: Cum au evoluat rezultatele companiei? Cum s-a modificat portofoliul companiei până în prezent?

    Petre Pavel Szel: Este dificil să selectăm nişte indicatori economici pentru a oferi valori în diferite etape ale dezvoltării companiei, întrucât au avut loc câteva evenimente de-a lungul timpului care au transformat de fiecare dată entitatea în cu totul altceva decât ceea ce era înainte.

    Însă putem face referire la numărul de companii din portofoliul SIF4. Aşadar, dacă la înfiinţare FPP4 avea peste 1.200 de companii, acum SIF4 deţine puţin peste 200 de companii.

    În acel moment de început, FPP4 a primit un portofoliu care, în mare parte, era constituit din participaţii minoritare nelichide. Chiar şi după înfiinţarea bursei şi a pieţei RASDAQ, am constatat cât de greu se poate schimba structura portofoliului companiei.

    În prezent, din totalul companiilor din portofoliul SIF4, aproximativ 180 provin încă din moştenirea iniţială.

    Reporter: Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat compania, de-a lungul timpului?

    Petre Pavel Szel: Aşa cum am arătat mai sus, putem vorbi despre multiple probleme cu care s-au confruntat SIF-urile de-a lungul timpului, în încercarea de a deveni adevărate fonduri de investiţii. Suntem de părere că reglementările legislative în ceea ce priveşte SIF-urile puteau fi de la bun început create aşa încât să optimizeze activitatea acestor companii şi să le sprijine dezvoltarea lor ulterioară, fapt care nu s-a întâmplat. Principala problemă a fost o presiune permanentă a politicului cu ameninţarea modificării cadrului legislativ, în funcţie de conjunc-tura politică. În acest sens, ne putem referi la reglementarea legislativă potrivit căreia SIF-urile nu pot participa la licitaţii publice, atât timp cât au în portofoliu companii cu datorii la stat. În contextul în care SIF-urile continuă să aibă moştenirea grea a unui portofoliu cu sute şi mii de companii, majoritatea cu datorii la stat, este greu să beneficiem de aceste oportunităţi care apar pe piaţă, cum sunt ofertele publice de pachete minoritare la companii valoroase de stat.

    Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei de capital şi a economiei în aceşti ani?

    Gabriel Filimon: Piaţa de capital a evoluat mult sub aşteptări şi mult sub performanţa economiei româneşti şi a altor sectoare economice. Spre exemplu, în perioada 2000-2008, când creşterea economică a României a fost fulminantă, nu acelaşi ritm a înregistrat şi piaţa de capital.

    Cu toţii ştim că piaţa locală de capital are nevoie de un imbold puternic, în momentul de faţă, imbold despre care se speră că va fi realizat de listarea de pachete minoritare la companii de stat valoroase.

    Există câteva lipsuri pe care le putem menţiona referitor la bursele locale: companiile listate nu acoperă varietatea sectoarelor economice din România, dar şi mai important este faptul că cele mai mari şi de succes companii din ţara noastră nu sunt prezente pe piaţa de capital.

    Reporter: Care ar fi diferenţa între ce reprezintă SIF-ul astăzi şi ceea ce s-a dorit a fi la înfiinţare?

    Petre Pavel Szel: Este dificil de răspuns întrucât nu ştiu exact ce s-a dorit la înfiinţarea FPP-urilor. Pentru SIF-uri, însă, s-a dorit de la început crearea unui vehicul investiţional pentru micii investitori, pe termen lung, şi nu oferirea de oportunităţi speculative pentru marii inves-titori care să compenseze lipsa de instrumente disponibile pe piaţa din România. Acesta reprezintă şi principalul motiv pentru care este necesar pragul de deţinere şi mai ales de vot.

    Reporter: Cum vedeţi evoluţia pragului limită de deţinere. Consideraţi că este necesar?

    Gabriel Filimon: Pragul limită de deţinere este necesar pentru că SIF-urile nu au fost destinate să ofere oportunităţi speculative pentru investitorii bogaţi, ci au avut drept obiectiv să reprezinte un vehicul investiţional pentru micii investitori sau pentru investitorii de termen lung, precum fondurile de pensii.

    Reporter: Care este strategia de investiţii/dezinvestiţii a SIF?

    Petre Pavel Szel: Pentru a îndeplini obiectivul strategic principal al SIF Muntenia de a consolida poziţia financiară a companiei, în 2012, SAI Muntenia Invest, administratorul SIF Muntenia, va acţiona în următoarele direcţii:

    -Reducerea expunerii companiei pe sectorul bancar, concomitent cu creşterea ponderii altor sectoare de activitate în portofoliul de active ale SIF Muntenia.

    -Intensificarea eforturilor de a diminua participaţiile la companiile nelistate sau cu o lichiditate redusă, care nu prezintă potenţial de creştere pe termen mediu şi lung, fără a neglija potenţialul companiilor inovatoare aflate la început de drum.

    -Menţinerea unui interes sporit pentru creşterea diversificării portofoliului companiei prin efectuarea de inves-tiţii în România şi în spaţiul Uniunii Europene.

    -Susţinerea filialelor în proiectele întreprinse de aces-tea pentru a-şi dezvolta şi restructura activitatea în conformitate cu cerinţele pieţei.

    Reporter: Cât de sigur mai este mediul investiţional din ţara noastră în această perioadă?

    Gabriel Filimon: Toate companiile de pe piaţa locală, listate sau nu, întâmpină dificultăţi în a depăşi provocările pe care o recesiune economică le determină. Tocmai de aceea, noi credem că investiţiile pe termen mediu şi lung prezintă un risc mai scăzut decât cele pe termen scurt, care au de cele mai multe ori un caracter speculativ.

    Reporter: Cum vedeţi viitorului SIF-ului?

    Gabriel Filimon: Nu-mi pot imagina SIF Muntenia altfel decât ţinând cont de scopul pentru care a fost înfiinţat şi anume acela de fond balansat care să asigure un echilibru între creşterea valorii de activ şi creşterea profiturilor ce asigură dividende pentru acţionari în condiţii de risc mediu.

    Portofoliul de acţiuni:

    La 31.12.2011, valoarea portofoliului de acţiuni era de 814,181,596 lei, cu 30,5% mai puţin decât la sfârşitul perioadei precedente.

    Numărul total de companii aflate în portofoliul de acţiuni al SIF Muntenia SA era de 206.

    Structura în funcţie de starea de tranzacţionare:

    26% din valoarea portofoliului de acţiuni este reprezentată de acţiuni necotate.

    Scăderea valorii portofoliului de acţiuni cotate BVB cu 12% faţă de sfârşitul anului 2010 se datorează în principal vânzării unei părţi din pachetul deţinut la BRD-GSG, precum şi vânzării acţiunilor deţinute la Fondul Proprietatea şi SNP Petrom (în cazul primelor două pachete - BRD şi Fondul Proprietatea, valoarea vânzărilor a depăşit valoarea achiziţiilor).

    Scăderea valorii portofoliului de acţiuni necotate cu 66,3% se datorează în principal tranzacţiilor cu acţiuni BCR; aceasta a fost parţial compensată prin intrarea în portofoliu a pachetului de acţiuni Erste.

    Sectoare operaţionale:

    În 2011, ponderea acţiunilor emitenţilor care au ca principal obiect de activitate activităţile financiare, bancare şi de asigurări s-a menţinut la un nivel ridicat, deşi Programul de activitate pentru anul 2011 prevedea reducerea ponderii sectorului financiar în cadrul portofoliului. Ponderea acestui sector a crescut, cauzele principale care au dus la acest efect fiind:

    - Tranzacţia cu acţiuni BCR care a avut o componentă de schimb de acţiuni BCR cu acţiuni Erste.

    - Acţiunile deţinute la Fondul Proprietatea (2,045% din activul total al SIF Muntenia la 30.12.2011, faţă de 0,733% din activul total la 31.12.2010).

    Totuşi, având în vedere expunerea Fondului Proprietatea pe sectorul energetic românesc, se poate considera participaţia SIF Muntenia la Fondul Proprietatea ca o participaţie indirectă pe sectorul energetic, care nu a putut fi realizată pe alte căi, deoarece nu exista o modalitate de a achiziţiona direct acţiuni la mari producători de energie de genul Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Prin achiziţii în mod constant de acţiuni FP, valoarea de activ net a participaţiei la FP a crescut de la 11,033 milioane lei, la sfârşitul anului 2010, la 27,269 milioane lei. Fără FP, ponderea sectorului financiar în total valoare de activ acţiuni ar fi fost de 57%, faţă de 59,52% la 30.12.2011.

    Alte sectoare

    - Tranzacţii imobiliare, închirieri, alte servicii

    - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal

    - Transport, depozitare, comunicaţii

    - Comerţul cu ridicata, cu amănuntul, turism şi restaurante

    - Agricultura, creşterea animalelor, pescuit

    - Industria materialelor de construcţii

    - Industria chimică şi petrochimică

    Politica de dividend

    Dividende distribuite în anul 2011:

    Grupul a declarat în cursul anului 2011 dividende atribuibile acţionarilor în valoare de 65.369.958 lei aferente anului 2010, respectiv 0,081 lei/acţiune.

    În cursul anului 2011, Grupul a prescris dividende în valoare de 24.391.307 lei aferente anului 2006.

    Grupul a distribuit dividende în valoare totală de 28.727.016 lei în 2011, dintre care 94,3% dividende aferente anului 2010.

    Modalităţile de plată a dividendelor au fost următoarele: prin mandat poştal, la casieria societăţii, sau prin virament bancar pentru acţionarii care au solicitat aceste modalităţi de plată. SIF Muntenia a mai încheiat un contract de prestări servicii cu BCR pentru a efectua plata dividendelor cuvenite acţionarilor prin reţeaua băncii.

    Politica de dividend a SIF Muntenia SA pentru anul 2011:

    SIF Muntenia SA a declarat în cursul anului 2012 dividende în valoare de 65.369.958 lei aferente anului 2011.

    Dividendul pe acţiune aferent anului 2011 supus aprobării AGA în data de 11/12 aprilie 2012 a fost de 0,081 lei/acţiune, egal cu dividendul pe acţiune distribuit pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2010.

    În data de 7 iulie 2012, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor a aprobat distribuirea către acţionari a rezervelor constituite din sumele reprezentând dividende neridicate timp de trei ani de la data exigibilităţii lor, existente în situaţiile financiare ale SIF Muntenia S.A. întocmite în conformitate cu reglementările contabile româneşti la data de 31 decembrie 2011, în sumă brută de 0,122 lei/acţiune. Sumele cuvenite acţionarilor sunt distribuite începând cu data de 1 august 2012, cu suportarea de către acţionari a cheltuielilor de distribuire.

    Alte informaţii pot fi găsite în tabel numărul 3.

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    veolia.ro
    Apanova
    digi.ro
    aages.ro
    danescu.ro
    librarie.net
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    22 Noi. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9759
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
    Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Mirosul Crăciunului
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    petreceriperfecte.ro
    thediplomat.ro
    targuldeturism.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb