SIF-URILE: 20 DE ANI DE ACTIVITATE Portofoliul SIF Oltenia a evoluat, din punct de vedere calitativ

• (Interviu cu domnul Tudor Ciurezu, preşedintele SIF5 Oltenia)

Reporter: Domnule preşedinte, vă rugăm să ne spuneţi povestea SIF5 Oltenia şi a FPP5, din 1992 încoace. Care au fost principalele evenimente din istoria societăţii? Cum au evoluat rezultatele companiei? Care consideraţi că a fost cea mai bună perioadă şi care cea mai dură?

Tudor Ciurezu: Fondul Proprietăţii Private V Oltenia (actual S.I.F. Oltenia S.A.) s-a înfiinţat în anul 1993 în baza Legii nr. 58/1991 - Legea privatizării societăţilor comerciale.

Din motive independente de voinţa sa, FPP V Oltenia a fost înmatriculat şi a devenit operaţional în mai 1993 cu o întârziere de circa 7 luni faţă de celelalte 4 Fonduri ale Proprietăţii Private. Aşa cum am menţionat, Fondul s-a înfiinţat prin efectul legii, astfel că portofoliul ce urma să îl administreze era destul de eterogen, cu o profitabilitate scăzută, FPP V Oltenia a avut arondate societăţi mici din 9 judeţe ale ţării (Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinţi), precum şi toate societăţile comerciale mijlocii şi mari din industriile electronică, electrotehnică, blănuri, piele şi încălţăminte din România.

La înfiinţare, FPP V Oltenia deţinea 30% din capitalul social a 1190 societăţi comerciale, iar acţionariatul său era constituit din 15,5 milioane cetăţeni români care primeau gratuit câte un certificat de proprietate.

Activitatea de început a fost deosebit de dificilă. Să nu uităm că, în anii 1992-1993, noţiunile de capital, proprietate privată, acţionari, acţiuni, privatizare, restructurare erau nişte necunoscute pentru marea majoritate a populaţiei.

Anii 1993, 1994 au fost o etapă deosebit de grea în fundamentarea ca instituţie de prim rang a pieţei de capital româneşti a Fondului Proprietăţii Private V Oltenia.

Personalul fondului era constituit în majoritate din oameni care activaseră în domenii care nu aveau legătură cu piaţa de capital, dar pregătirea de bază solidă, entuzias-mul, dorinţa de a face ceva nou au condus la obţinerea de către aceştia a unor rezultate notabile.

Fondul Proprietăţii Private V Oltenia a avut o activitate de pionierat în România, crearea unei instituţii moderne, specializate, a fost uriaşa provocare a anilor de început.

Transformarea FPP V Oltenia în Societatea de Investiţii Financiare Oltenia SA la 01.11.1996 a constituit fără îndoială o etapă importantă în evoluţia societăţii.

FPP V Oltenia a desfăşurat, în perioada 1993 - 1996, o activitate de societate financiară atipică. Caracterul atipic a fost dat de faptul că portofoliul fondului nu s-a cons-tituit prin investiţii proprii, ca efect al deciziei de oportunitate a investiţiei, el constituindu-se prin efectul legii.

Dacă până în 1996 fondul a administrat un portofoliu primit, cu performanţele sale, date de ansamblul economiei naţionale, odată cu reorganizarea în Societate de Investiţii Financiare s-a creat posibilitatea de a restructura portofoliul pe principiul eficienţei.

Experienţa acumulată în exercitarea calităţii de acţionar în peste 1000 de societăţi a ajutat SIF Oltenia să îşi manifeste iniţiativa pentru accelerarea proceselor de reformă la nivel micro, respectiv la nivelul societăţilor comerciale în scopul creşterii profitabilităţii acestora prin declanşarea unui proces de relansare economică.

În urma proceselor de privatizare şi de regularizare a capitalului social privatizat gratuit pe baza Legii nr. 55/1995, Societatea de Investiţii Financiare Oltenia SA a pornit la drum cu un portofoliu de 310 societăţi comerciale şi un număr de 479.647 acţionari care, în urma procesului de privatizare, au optat să-şi investească cuponul nominativ de privatizare în SIF Oltenia. La aceştia s-au adăugat acţionarii care au primit automat acţiuni în contul dividendelor din activitatea FPP V Oltenia, astfel că numărul total de acţionari a devenit 9.215.118.

Bineînţeles că admiterea SIF Oltenia SA la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti în noiembrie 1999 a fost un eveniment important, dar mai ales plin de provocări pentru societate.

În calitate de emitent listat la BVB ai o mai mare expunere în faţa investitorilor, te bucuri de o mai mare atenţie, dar acest lucru presupune şi numeroase obligaţii, des-făşurarea unei activităţi cât mai transparente, o conducere care să respecte principiile de guvernanţă corporativă, o bună comunicare cu investitorii pe piaţa de capital şi în general cu reprezentanţii mediului de afaceri.

Sperăm că în această lungă perioadă de când suntem cotaţi la BVB ne-am achitat cu succes de aceste obligaţii, iar, din punctul nostru de vedere, faptul că SIF Oltenia a fost în permanenţă în topul lichidităţii, este un indicator că piaţa ne-a perceput corect şi că există un interes ridicat al investitorilor faţă de titlurile SIF V Oltenia.

În ceea ce priveşte greutăţile întâmpinate în evoluţia societăţii, deşi perioada de început o consider că a fost cea mai dură etapă, aceasta a fost şi cea mai bună din punct de vedere profesional, pentru că am reuşit să facem faţă unor activităţi complexe şi unui volum de muncă uriaş.

Reporter: Consideraţi că procesul de privatizare a fost unul de succes, din perspectiva SIF5 Oltenia?

Tudor Ciurezu: Din punctul nostru de vedere, considerăm că procesul de privatizare a fost un succes. Noi am fost preocupaţi de accelerarea privatizării, de asigurarea accesului la privatizare a cetăţenilor deţinători legali de certificate de proprietate. Prin aceste acţiuni de privatizare au apărut primele societăţi comerciale cu capital integral privat, cu acţionariat privat interesat de bunul mers al societăţilor, de dezvoltarea acestora, de restructurarea adevărată şi în crearea de noi locuri de muncă.

La nivelul României, privatizarea ar fi fost cu adevărat de succes dacă în proprietatea statului ar fi rămas mai puţine regii, companii naţionale sau s-ar fi permis măcar un management privat al acestora. Existenţa unui număr mai mare de companii private puternice ar fi creat premisele dezvoltării puternice a pieţei de capital şi ar fi condus la un flux ridicat de investiţii străine în România.

Reporter: Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat societatea, de-a lungul timpului?

Tudor Ciurezu: Principalele probleme cu care ne-am confruntat, în întreaga perioadă de activitate, au fost legate de lipsa unui management profesionist în societăţile comerciale din portofoliu, schimbările legislative repetate, în special a le celor de natură fiscală, şi lipsa de lichiditate a pieţei de capital româneşti.

Principalul obiectiv al SIF Oltenia SA, acela de restructurare a portofoliului astfel încât să obţinem un portofoliu cu un nivel ridicat de eficienţă şi lichiditate, a fost în permanenţă afectat de lipsa de lichiditate a pieţei de capital. De altfel, este un cerc vicios greu de depăşit. Lipsa de reglementare, desele modificări legislative conduc la o atractivitate scăzută a pieţei de capital, concretizată prin cotaţii scăzute ale acţiunilor, lipsa de lichiditate, care mai departe ridică probleme în activitatea de tranzacţionare.

Reporter: Cum s-a modificat portofoliul companiei până în prezent?

Tudor Ciurezu: Portofoliul nostru a suferit modificări foarte mari. Aşa cum am amintit, la înfiinţare erau 1190 companii, iar azi deţinem circa 90. Aceste companii, mare parte, au fost privatizate în perioada de existenţă a FPP V Oltenia, astfel că, la 1 noiembrie 1996, când s-a transformat Fondul în Societatea de Investiţii Financiare Oltenia, în portofoliu erau 310 societăţi. Ulterior a urmat o activitate intensă de tranzacţionare, scopul nostru fiind de a obţine un portofoliu cu un număr mic de societăţi şi cu un grad ridicat de profitabilitate. Deşi numărul de societăţi a scăzut, valoarea de piaţă a portofoliului s-a apreciat considerabil.

Ce este cel mai important - portofoliul a evoluat din punct de vedere calitativ. Astfel, dacă la înfiinţare societăţile din portofoliu activau în industria electrotehnică, electronică, blănuri, piele şi încălţăminte, astăzi principalele domenii de activitate prezente în portofoliu sunt finanţe, bănci, asigurări, resurse petrol şi servicii conexe, industria farmaceutică.

Menţionăm că peste 90% din portofoliul administrat de SIF Oltenia SA este constituit din active de tipul acţiunilor.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei de capital şi a economiei în aceşti 20 de ani?

Tudor Ciurezu: Evoluţia pieţei de capital şi a economiei, în general, a fost în opinia noastră mult sub potenţial. Este greu să defineşti principalii factori ce au condus la aceste rezultate, aceştia fiind atât de natură internă - de care am mai amintit - cât şi de natură externă (în special ultimii 4 ani marcaţi de criza economică mondială), dar din păcate România este departe de ceea ce speram acum 20 de ani. În domeniul în care noi activăm, există o piaţă de capital de dimensiuni extrem de mici care nu atrage investitori străini, companii care nu reuşesc să câştige pieţe externe, să promoveze produse noi, inovaţie, managementul companiilor în multe cazuri nu demonstrează profesionalism, mediul economic este puţin predictibil.

Reporter: Care ar fi diferenţa între ce reprezintă SIF-ul astăzi şi ceea ce s-a dorit a fi la înfiinţare?

Tudor Ciurezu: SIF Oltenia astăzi, din punct de vedere organizaţional, este ceea ce s-a dorit şi urmărit în toţi aceşti ani, respectiv o instituţie modernă, cu oameni specializaţi în activităţile specifice pieţei de capital, un personal ce deţine o experienţă şi pregătire profesională ridicată.

Din punct de vedere al portofoliului, în urma activităţii de restructurare, ne apropiem de dezideratul nostru în ceea ce priveşte numărul de societăţi şi domeniile de activitate.

Bineînţeles că ne-am dori o diversificare mai mare, atât a domeniilor de activitate în care activează societăţile din portofoliu, cât şi a instrumentelor financiare prezente în portofoliu. O alternativă o constituie orientarea unei părţi a disponibilităţilor către pieţele externe, acest lucru fiind în atenţia noastră.

Un alt aspect pe care îl dorim îmbunătăţit este profitabilitatea societăţilor comerciale din portofoliu, dar aici, din păcate, mai este mult de lucru.

Reporter: Acum 20 de ani, foarte puţini cetăţeni ştiau ce este o bursă şi ce înseamnă o privatizare. Cum s-a schimbat mentalitatea investitorilor pe parcursul ultimilor 20 de ani?

Tudor Ciurezu: Din fericire, din ce în ce mai mulţi oameni s-au familiarizat cu termenii "privatizare", "bursă". Cu toate acestea, numărul investitorilor pe Bursa de Valori Bucureşti este extrem de mic, cauzat atât de puterea economică scăzută a populaţiei, cât şi de numărul redus de societăţi listate atractive şi cu perspective de dezvoltare.

Chiar dacă din ce în ce mai numeroşi cetăţeni au început să privească bursa ca pe o alternativă investiţională, lipsa capitalului autohton şi a emitenţilor atractivi determină în continuare o lichiditate scăzută a pieţei de capital.

Bursa ar trebui privită tot mai mult ca un instrument activ de finanţare a activităţii societăţilor, la care emitenţii ar trebui să apeleze cu prioritate, întrucât este sursa cea mai ieftină. Din păcate, nu asistăm la o creştere a Ofertelor Publice Primare şi cred că ar trebui făcut mai mult în sensul prezentării către antreprenori a beneficiilor listării.

Reporter: Cât de sigur mai este mediul investiţional din ţara noastră în această perioadă?

Tudor Ciurezu: Ţinând cont de experienţa pe care am acumulat-o în aceşti 20 de ani de funcţionare, considerăm că, pentru noi, mediul investiţional din România este sigur şi prezintă oportunităţi de a face afaceri.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pragului limită de deţinere. Consideraţi că este necesar?

Tudor Ciurezu: Pragul de deţinere asupra căruia s-au purtat numeroase discuţii în aceşti ani constituie, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, o falsă problemă. Se observă că, în urma creşterii acestuia la 5%, nu am asistat la o creştere a atractivităţii SIF -urilor pe piaţa de capital, la o creştere spectaculoasă a cotaţiilor acestora. Pragul de deţinere era important pentru protecţia acţionarilor minoritari care nu posedă suficiente cunoştinţe în domeniul bursier şi care nu au forţa economică de a investi în alte domenii. Şi, să nu uităm, că SIF-urile s-au înfiinţat ca Organisme de Plasament Colectiv, cu tot ceea ce decurge de aici.

Reporter: A avut deja loc o revoluţie a acţionarilor împotriva conducerii SIF4 Muntenia. Vă temeţi de o astfel de revoluţie împotriva dumneavoastră?

Tudor Ciurezu: Ceea ce se întâmplă la SIF Muntenia nu este, în opinia noastră, o revoluţie. Este pur şi simplu dorinţa unui grup de acţionari care împărtăşesc o altă opinie în ceea ce constă administrarea unei societăţi de investiţii de a-şi impune propria viziune şi strategie. Termenul de revoluţie mi se pare mult prea dur. În ceea ce ne priveşte, nu consider că trebuie să privim cu teamă schimbările în conducerea unei societăţi, sunt lucruri normale în evoluţia entităţilor şi, în măsura în care aduc un plus de calitate în managementul societăţii, sunt oportune. Să nu uităm că la SIF Oltenia au fost numeroase schimbări în rândul administratorilor. Astfel, din cei 7 administratori ai SIF Oltenia, 4 sunt administratori noi care au primit mandate în 2011, 2012.

Ceea ce îngrijorează - referindu-ne la întâmplările de la SIF Muntenia - este faptul că schimbările în managementul societăţii au fost însoţite de decapitalizarea aces-teia (în condiţiile distribuirii de dividende aferente profitului obţinut în anii anteriori), de epuizarea lichidităţilor deţinute de societate, cu influenţe negative în capacitatea investiţională a acesteia şi în evoluţia viitoare a societăţii.

Reporter: Care este strategia de investiţii/dezinvestiţii a SIF?

Tudor Ciurezu: 2011 a fost un an relativ bun pentru S.I.F. OLTENIA S.A., an în care s-a reuşit realizarea indicatorului de profitabilitate propus, în condiţiile în care nu a marcat niciun exit important, cu caracter excepţional, cum ar fi fost vânzarea B.C.R.

Perspectivele economice pentru următorii ani nu sunt prea optimiste, astfel că deciziile investiţionale trebuie să fie prudente, realiste.

Principalele direcţii de acţiune vizează:

-continuarea restructurării portofoliului de acţiuni;

-politica investiţională;

-dezvoltarea organizaţională;

-implementarea principiilor de guvernanţă corporativă.

Se va continua politica de vânzare a participaţiilor deţinute la societăţile la care, după o analiză punctuală, se va concluziona că nu au posibilităţi de dezvoltare reale. Sunt vizate în special participaţiile la societăţile comerciale de tip "închis", în vederea creşterii lichidităţii portofoliului, dar vor fi vândute şi participaţii la societăţi lis-tate dacă acestea se dovedesc că au o lichiditate scăzută.

În viitor, un obiectiv strategic al societăţii îl constituie continuarea negocierilor cu ERSTE GROUP BANK AG în vederea valorificării participaţiei la B.C.R. Negocierea urmăreşte ca o eventuală vânzare de acţiuni B.C.R. să nu obtureze politica investiţională.

Ca şi domenii investiţionale vor fi urmărite cu precădere cel energetic şi al utilităţilor, acestea fiind domenii defensive, care asigură stabilitate portofoliului, dar sunt şi alte domenii în atenţia noastră precum: industria farmaceutică, industria alimentară, infrastructura, utilităţile şi societăţi comerciale cu activitate în domeniul imobiliar.

Un alt obiectiv strategic urmărit este continuarea majorării participaţiilor deţinute la societăţile comerciale din portofoliu care au perspective de dezvoltare, fie prin achiziţia de acţiuni pe piaţa secundară, fie prin plasamente directe.

Vom avea în permanenţă în atenţie managementul lichidităţilor, astfel încât să obţinem venituri ridicate din plasamentele monetare şi totodată să avem la dispoziţie sumele necesare pentru investiţii, în situaţia apariţiei unor oportunităţi în piaţă.

Reporter: Cum vedeţi viitorului SIF-ului?

Tudor Ciurezu: SIF-urile şi-au câştigat locul lor pe piaţa de capital, dovedind că sunt actori importanţi, siguri şi stabili. SIF-urile oferă investitorilor lor randamente bune, au o lichiditate foarte bună ce permite intrări şi ieşiri rapide din acţionariat, randament din dividende şi o volatilitate crescută. S-a dovedit că raportul rentabilitate/risc este foarte bun în cazul SIF-urilor şi oferă satisfacţii investitorilor.

Desigur că există şi alte acţiuni listate la bursă care oferă elemente similare de atractivitate pentru investitori. Însă SIF-urile au potenţial ridicat de creştere, în condiţiile în care preţul de piaţă raportat la activul net este foarte mic.

Dar pentru a se menţine în atenţia investitorilor şi a fi în continuare credibile, SIF-urile trebuie să fie conduse de persoane calificate în domeniul pieţei de capital şi bine intenţionate, care să aibă ca obiectiv dezvoltarea pe termen mediu şi lung a societăţii, să îi consolideze poziţia, nu să urmărească doar interesul vremelnic al unui grup restrâns de acţionari.