English
SIF-urile şi Fondul Proprietatea fac parte, fără urmă de îndoială, din cei mai important emitenţi de la BVB, spune Laurenţiu Roşoiu, Director adjunct SAI Star Asset Management, precizând:
«Considerentele sunt diferite - dar importanţa acestora pentru piaţa românească de capital este majoră».
Domnia sa explică: «Astfel, pe de o parte, SIF-urile, intrate acum într-un relativ con de umbră, au fost companiile care au ajutat cel mai mult piaţă locală de capital în procesul de formare/consolidare a acesteia, deoarece, prin distribuţia teritorială a acţiunilor acestora, prin ponderea deţinută din economia naţională (la momentul respectiv) şi prin lichiditatea înregistrată, SIF-urile au "salvat" efectiv de la dispariţie o piaţă de capital aflată la început de drum, extrem de şubredă.
În altă ordine de idei, SIF-urile joacă în continuare un rol major în arhitectura pieţei de capital locale, fiind jucători instituţionali care dau un plus de echilibru acesteia prin modul în care drenează şi ulterior redistribuie lichidităţile în interiorul mecanismului pieţei de capital locale.
Prin urmare, cu toate posibilele critici care le-ar putea fi aduse, SIF-urile au fost, şi sunt, nu doar nişte simpli emitenţi pe BVB, ci şi nişte "piloni" pe care structura pieţei de capital locale s-a sprijinit - şi se mai sprijină încă (deşi locul şi rolul acestora nu mai este acum la fel de important ca în urmă cu 10-15 ani, ca urmare a creşterii dimensiunii pieţei şi a apariţiei altor forme de jucători instituţionali care au preluatn din funcţiile acestora - fondurile mutuale, fondurile de pensii, Fondul Proprietatea etc).
În ceea ce priveşte rolul lor de aici înainte, acesta este în curs de revizuire - apărând o serie de diferenţe între strategiile şi direcţiile de dezvoltare adoptate de fiecare dintre cele 5 SIF-uri; cert este însă că, prin calitatea de deţinători şi ordonatori de lichidităţi, şi de deţinători ai unui know-how mai mult decât important, , cele 5 SIF-uri sunt entităţi care pot juca şi pentru economia locală rolul pe care l-au jucat pentru piaţa de capital în perioada de început a acesteia (în urmă cu 15-20 de ani).
Ca o paranteză, este de neacceptat, spre exemplu, neglijenţa/ingnorarea SIF-urilor de către toate programele de guvernare de până acum - ca vehicule de investiţii profesionalizate (deţinătoare de resursă financiară, umană şi de know-how) care să fie atrase/cointeresate în dezvoltarea unor strategii/proiecte/programe de dezvoltare la nivel naţional.
Astfel de jucători - precum SIF-urile, şi mai recent fondurile mutuale şi/sau fondurile de pensii ( de ce nu, chiar Fondul Proprietatea) sunt entităţi al căror aport financiar şi de know-how poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică a României».
În ceea ce priveşte Fondul Proprietatea, este evident că aportul acestuia la dezvoltarea pieţei de capital locale este mai mult decât important - dintr-o altă perspectivă, ain similar poate celui adus de SIF-uri la timpul lor, apreciază domnul Roşoiu, precizând: «Astfel, în primul rând, FP a adus know-how de nivel internaţional - prin intermediul administratorului / administratorilor săi; a contribuit astfel la conectarea pieţei locale de capitalght2 la setul de practici internaţionale; pe scurt - a avut o contribuţie determinantă la modernizarea arhitecturii pieţei locale.
În acest sens, trebuie subliniat rolul FP ca investitor activ în societăţile (deţinute de Stat) în câte acesta a fost/este acţionar; FP a fost prin urmare un factor de presiune important nu doar în ceea ce priveşte deciziile de management şi transparenţă ale unor companii (de stat) conduse adesea discreţionar şi/sau defectuos, cât şi în ceea ce priveşte implementarea unor standarde ridicate de lucru, raportare şi relaţionare cu investitorii - şi prin asta a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea mecanismului pieţei de capital locale.
Dar cel mai important poate a fost/este rolul FP de furnizor de lichiditate pentru piaţa locală! Şi nu doar prin aportul direct al tranzacţiilor cu titluri proprii, mai ales prin numeroasele vânzări de pachetele de acţiuni pe care le avea în portofoliu, prin care s-a suplimentat semnificativ free-float-ul unor emitenţi atractivi/interesanţi de pe BVB (SNG, TGN, SNP şi în foarte probabilul viitor apropiat Hidroelectrica - sunt cele mai bune exemple!).
Spre deosebire de SIF-uri, însă, care au veleităţi pentru a deveni jucători importanţi pentru economia naţională (ca stake-holderi în programe/proiecte/strategii de dezvoltare la nivel naţional), FP nu are capacitatea de a-şi depăşi condiţia de "stake-holder pentru piaţa de capital". Altfel spus, dacă SIF-urile pot fi văzute ca parteneri instituţionali privaţi ai statului în potenţiale strategii/proiecte/programe de dezvoltare/investiţii la nivel naţional, FP-ul nu poate fi decât un jucător (mult mai important decât SIF-urile însă!) într-un proiect de dezvoltare a pieţei de capital.
Un astfel de proiect (de dezvoltare a pieţei de capital) în care FP-ul să aibă rolul de stake-holder şi să deţină leadership-ul poate fi subsumat însă unui proiect de dimensiune naţională, în care SIF-urile să fie partenere (dezvoltarea pieţei de capital putând fi o măsură / componentă a unui plan de dezvoltare la nivel naţional) şi astfel rolul şi funcţiile SIF-urilor şi ale FP-ului se pot potenţa reciproc!"
Din păcate, la nivel politic, nu se întrevede existenţa unor astfel de idei / interese (de conturare a unor proiecte de dezvoltare la nivel naţional în care să fie cointeresaţi jucători instituţionali de genul SIF-urilor sau FP-ului sau de genul fondurilor mutuale de investiţii/fondurilor de pensii, mai adaugă reprezentantul SAI Star.
Referitor la evoluţia de anul trecut a emitenţilor analizaţi, domnul Roşoiu ne-a spus: "La final de an 2016, faţă de finalul anului 2015, indicele BET-FI a înregistrat un minus de circa 2%, în timp ce SIF-urile şi FP-ul au avut următoarele variaţii: SIF 1 (+9,48%), SIF2 (-0,8%); SIF3 (-8,6%); SIF4 (-11,8%); SIF5 (-3,6%); FP (-1,9%). Piaţa a ezitat prin urmare, încă un an, să includă în preţuri evoluţiile pozitive înregistrate de-a lungul ultimilor 2-3-4 ani, evoluând în contra-tendinţăcu marile pieţe internaţionale ai căror indici reprezentativi au înregistrat creşteri semnificative.
Evoluţia slabă a pieţei de la Bucureşti - şi prin urmare evoluţia slabă a celor 5 SIF-uri şi a FP (entităţi ale căror portofolii sunt majoritar formate din companii listate pe BVB) poate fi explicată, cel puţin parţial, prin schimbările majore produse în plan politic la nivel european şi/sau internaţional (BREXIT, alegerea lui Trump etc), schimbări care au amplificat sentimentul de incertitudine relativ la pieţele de frontieră (cum este şi cazul României).
Piaţa de capital românească are însă deja în spate aproape 7 ani de evoluţie "laterală" - ca să nu spunem chiar stagnare (după cum se poate vedea şi în graficul de mai jos, din 2010 până în prezent indicele BETXT a evoluat foarte uşor ascendent într-un canal cuprins între 400 şi 650 de puncte); ori, într-un scenariu pozitiv în care indicatorii relevanţi pentru economia reală vor continua să înregistreze evoluţii pozitive, intrarea într-un trend puternic ascendent este tot mai probabilă ».
În concluzie, analistul crede că piaţa de capital românească va începe să încorporeze evoluţiile pozitive ale economiei reale: "În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de piaţă, acţiunile SIF-urilor şi acţiunea FP ar trebui să urmărească şi ele evoluţia economiei reale;
Acestea urmând a fi însă discountate, în mod evident, cu riscul asociat pieţei locale, cu riscurile politice şi, când/dacă va fi cazul, cu riscurile determinate de potenţiala înrăutăţire a unor indicatori macro-economici (precum deficitele).
Într-un scenariu pozitiv, precum cel descris mai sus, probabil că BET-FI ar putea testa nivelul de 50.000 de puncte (vezi graficul BET-FI 2000 - 2017). În interiorul acestuia, însă, cele 6 societăţi componente urmează să aibă totuşi evoluţii relativ diferite (creşterea urmând să fie mai mult sau mai puţin amplă - în funcţie de politica de investiţii şi strategiile adoptate de fiecare dintre SIF-uri)".
În ceea ce priveşte elementele care au/ar avea capacitatea de a influenţa semnificativ evoluţia celor 6 societăţi (SIF-uri şi FP), foarte probabil că, potrivit lui Laurenţiu Roşoiu, reluarea discuţiilor privind pragul de deţinere rămâne unul dintre factorii determinanţi pentru SIF-uri, în timp ce listarea Hidroelectrica ar fi elementul de natură a împinge în sus preţul FP.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
