SILBERSTEIN (ACJFB): Multe bănci vor să-şi vândă afacerile şi să se îndrepte în alte părţi

Sistemul bancar din România se poate restrânge şi vor mai pleca bănci, a declarat, la finalul săptămânii trecute, Ianfred Silberstein, preşedintele Asociaţiei Consilierilor Juridici Financiar-Bancari (ACJFB). Domnia sa a spus: "Multe bănci au arătat că vor să-şi vândă afacerile din România şi să se îndrepte în alte părţi. Sunt ştiute, deja, declaraţiile oficiale de la Millennium şi Volksbank, care au spus acest lucru. Activitatea de retail a fost exclusă din activitatea Citibank şi Royal Bank of Scotland. Există o premisă ca şi alte bănci să facă acest lucru. Aici nu este vorba numai de risc, este vorba de profitabilitate, în primul rând, şi ţinând seama de situaţia existentă, acestea consideră că este mai profitabil ca, în contextul actual, să se îndrepte în altă parte".

Pe de altă parte, Silberstein a explicat că scrisoarea trimisă de Banca Naţională băncilor comerciale, privind măsuri de evitare a diminuării depozitelor persoanelor fizice la retragerea sumelor, ar trebui să aibă efect: "Fiecare bancă trebuie să ţină seama de acest lucru, în momentul adoptării unei politici proprii şi atunci fiecare bancă va discuta. Efectele le vom vedea de la bancă la bancă. Acum rămâne ca şi clientela să vadă dacă unele bănci s-au adaptat la acest lucru şi nu mai diminuează depozitul în momentul restituirii. Acestea vor fi căutate. Celelalte, care vor diminua depozitul, implicit, vor avea o restrângere a numărului de clienţi. Acţionariatul străin nu are nicio relevanţă din acest punct de vedere. În general, majoritatea băncilor au management românesc. Deci managementul ia decizia, pentru că nu este o problemă pe care o decide acţionariatul". Domnia sa a precizat că băncile nu-şi schimbă politica în ceea ce priveşte depozitele, ci urmăresc ca deponenţii să nu mai aibă de pierdut la depozite. "De pildă, dacă deponentul crede că dobânzile la depozitele pe trei luni sunt riscante din acest punct de vedere, se poate îndrepta spre depozitele la şase luni sau un an, la care nu mai are pierderea respectivă. Pierderile au fost în special la depozitele pe trei luni", a spus preşedintele ACJFB.

• Bogdan Olteanu: "Sunt preferabile soluţiile de conciliere şi mediere în relaţia dintre clienţi şi bănci"

Centrul Naţional de Consiliere şi Consultanţă a Consumatorilor în Domeniul Financiar-Bancar a funcţionat "aşa şi aşa" în primul său an de activitate, dar soluţiile de conciliere şi mediere sunt de preferat în relaţia dintre client şi bănci, pentru că sunt mai rapide, mai puţin costisitoare şi mai eficiente, a declarat, vineri, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu, într-o conferinţă prilejuită de marcarea Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor.

Domnia sa a spus: "Centrul a funcţionat aşa şi aşa. E normal să fi funcţionat aşa şi aşa, pentru că învăţăm să comunicăm între noi, învăţăm fiecare dintre noi care este soluţia cea mai simplă. Este litigiul în instanţă soluţia cea mai simplă ? Cum să nu, s-a dovedit - durează câţiva ani şi are o anumită şansă de rezolvare. E preferabil să rezolvi în câteva zile sau săptămâni ? Litigiul în instanţă are anumite costuri. Dacă vei câştiga, le recuperezi, dacă nu, nu. E preferabil să ajungem la o soluţie care să nu presupună costuri ? Eu cred că da. Eu cred că soluţiile de conciliere, de mediere, mult mai puţin costisitoare, mult mai rapide, sunt mult mai eficiente şi pentru bănci, pentru că nu presupun afectarea reputaţiei printr-un litigiu la tribunal, care este public". Centrul Naţional a fost lansat pe 15 martie 2013, dar a devenit funcţional în septembrie 2013.

Potrivit datelor prezentate, vineri, de preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS), Sorin Mierlea, au fost înregistrate lunar, în medie, peste 7.000 de apeluri telefonice, la numărul unic 021.9615, peste jumătate fiind preluate în timpul programului 9.30 - 17.30 de operatorii Centrului, restul având acces la informaţiile standard pe robot. Un număr de 453 de persoane au depus direct reclamaţii, dintre care 272 au avut ataşate şi documentele justificative, iar 181 se află în procedura de depunere a documentelor justificative. Peste 88% dintre reclamaţii au fost soluţionate, iar multe cazuri au fost rezolvate în cadrul unei întâlniri tripartite - client, reprezentanţii băncii, reprezentanţii Centrului. Alte 661 de sesizări au fost depuse prin poştă.

"Avem nevoie de parteneriat. Sigur că cine greşeşte plăteşte. Am mai spus-o acum câteva luni, la BNR (...). Nu există clauze abuzive care să fie acceptabile. Dacă e abuzivă, cum îi spune şi numele, ea nu e acceptabilă, trebuie scoasă. Nu poţi să accepţi o clauză abuzivă în niciun contract. Cine greşeşte, plăteşte. Cine crede că îşi poate face un nume şi o afacere din a lua oameni şi a le spune că le rezolva el o dobânda mai mică, îi târăşte prin tribunale şi, eventual, pierde, ar trebui să plătească şi omul ăla, pentru că omul ăla i-a păcălit pe oameni şi a luat bani de la ei, le-a mâncat sufletul, timpul, le-a dat speranţe. Cine plăteşte? Mai vedem", a spus viceguvernatorul BNR, citat de Agerpres.

Preşedintele ANPCPPS consideră că sunt necesare unele modificări în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiar-bancare, după modelul din SUA aplicat după criza financiară, astfel încât această problematică să îşi găsească rezolvarea sau măcar observarea sub umbrela unui grup de specialişti cu expertiză în domeniul bancar, poate chiar din rândul bancherilor.

Olteanu a afirmat că BNR nu are dreptul şi nici competenţa să apere fiecare consumator în relaţia cu banca, dar specialiştii Băncii Centrale sunt implicaţi în numeroase programe educative privind mecanismele de creditare, astfel încât oamenii să le înţeleagă mai bine şi să fie într-o poziţie mai echilibrată cu banca, atunci când îşi apară propriile interese.

În România, circa 4,3 milioane de persoane fizice au credite la bănci, iar sistemul bancar înregistrează 10 milioane de depozite, a precizat preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu. Intermedierea bancară, măsurată prin active, se situează sub 60% din PIB, în timp ce în Europa nivelul este de 351% din PIB.