SIMONA MILOŞ, PREŞEDINTELE INPPI: "Recomandările FMI şi BM pe insolvenţă nu au fost prinse în proiect"

Noul proiect de Lege în domeniul insolvenţei se află în Senat, urmând să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este for decizional, ne-a spus Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Domnia sa ne-a precizat că proiectul legislativ a fost trimis în Parlament fără ca vreuna din recomandările făcute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Banca Mondială (BM) să fi fost prinse în textul de lege.

"Proiectul întors în Parlament este acelaşi cu cel promovat prin Ordonanţa de Urgenţă, cu excepţia faptului că au fost eliminate cele două articole declarate neconstituţionale. Recomandările făcute de FMI şi BM sunt în amendamentele Ministerului de Justiţie, care a coordonat proiectul, fiind transmise Parlamentului sub această formă. Ar fi fost bine ca acestea să fi fost prinse în textul de lege. Nu ne rămâne decât să sperăm că Parlamentul va opera în proiect atât recomandările făcute de organismele internaţionale, cât şi cele pe care le va primi de la specialiştii din domeniu, de la oamenii de afaceri etc.".

Guvernul a aprobat Codul Insolvenţei în toamna anului trecut, printr-o Ordonanţă de Urgenţă declarată, ulterior, neconstituţională.

La sfârşitul lui 2013, Guvernul a transmis Parlamentului noul Cod al Insolvenţei, sub forma unui proiect de lege care nu mai prevede că procedura va fi aplicată retroactiv şi care nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolvenţa în audio-vizual.

Simona Miloş ne-a declarat, la vremea respectivă: "Chiar dacă Guvernul a eliminat aplicarea retroactivă a Codului şi articolul care vizează audio-vizualul, adică strict prevederile pentru care ordonanţa de avizare a Codului a fost declarată neconstituţională, proiectul de act normativ trebuie să clarifice şi alte aspecte. De exemplu, ce lege se aplică procedurilor în derulare. De asemenea, trebuie clarificată perioada de reorganizare, care era scurtată la un an".

Domnia sa speră ca parlamentarii şi Ministerul Justiţiei să respecte recomandările FMI şi ale Băncii Mondiale, care nu au fost de acord cu scurtarea perioadei de reorganizare.

Instituţiile financiare internaţionale s-au opus şi prevederilor proiectului de Cod care permit executarea creanţelor curente din perioada insolvenţei, ne-a mai spus preşedintele INPPI.

Domnia sa ne-a spus, ieri, că aceasta reprezintă cea mai gravă dintre problemele pe care le ridică proiectul de lege în domeniul insolvenţei.

Noua lege are foarte multe prevederi bune, dar are câteva neajunsuri care, dacă nu vor fi remediate, vor modifica în mod esenţial ceea ce aduce bun noul cod.

Proiectul de lege pentru aprobarea Codului Insolvenţei a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă, după ce, în luna octombrie a anului trecut, Curtea Constituţională (CC) a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului referitoare la ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind insolvenţa.

Iniţial, Guvernul a promovat Codul Insolvenţei printr-o Ordonanţă de Urgenţă, hotărând că noile prevederi ar fi urmat să fie aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de insolvenţă şi a celor de prevenire a insolvenţei aflate în derulare.

Aceeaşi ordonanţă includea un paragraf distinct legat de domeniul audio-vizualului şi care prevedea că, în cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii de insolvenţă şi până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Decizia Curţii Constituţionale a fost criticată de premierul Victor Ponta, care a acuzat instituţia că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen, afirmând despre actuala lege a insolvenţei că încurajează companiile să nu plătească taxele.

Codul insolvenţei a fost întocmit de specialişti în timp de un an, fiind finanţat din fonduri de la Banca Mondială şi modificat, ulterior, de Guvern.

Totul s-a petrecut "tipic românesc", potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care ne-a spus: "Mediul de afaceri a spus încă de la început că prevederile din Codul Insolvenţei nu sunt bune. Ceea ce s-a întâmplat este tipic românesc - o comisie de specialişti a lucrat timp de un an la acest cod, după care a venit cineva şi a întors totul, munca specialiştilor fiind aruncată la coş".

În motivarea CCR, se arată că "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, iar urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei".

Avocaţii practicieni în insolvenţă au criticat dur Ordonanţa prin care Guvernul a adoptat Codul Insolvenţei, susţinând că Executivul a introdus în lege prevederi neagreate de specialişti, care spulberă principii elementare ale Insolvenţei.

Avocatul Simona Miloş ne-a declarat, la vremea respectivă: "Noi, cei care am elaborat Codul, ne delimităm clar de forma adoptată de Guvern. Nu am fost consultaţi de Executiv asupra modificărilor aduse proiectului de Cod. Citind cu atenţie varianta publicată în Monitorul Oficial, am constatat că lucrurile sunt mult mai grave decât problemele cu licenţele din audiovizual şi cu scurtarea perioadei de reorganizare. Practic, Guvernul a spulberat principiile elementare ale Insolvenţei. O societate care intră în insolvenţă pune stop executărilor silite. Aşa este peste tot în lume. Or, Ordonanţa adoptată de Guvern încalcă acest principiu elementar pentru că permite executarea societăţii în timpul procedurii Insolvenţei. Nu mai este respectat nici principiul egalităţii între creditori".

Surse din piaţă au afirmat, încă de la început, că există nemulţumiri legate de modul în care a fost aprobat Codul Insolvenţei la nivelul FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, organizaţii cu care Guvernul României a agreat că se va consulta înainte de adoptarea noului Cod al Insolvenţei.

Simona Miloş estimează că, în circa o lună, proiectul legislativ ar putea pleca în Camera Deputaţilor, urmând să fie aprobat, probabil, în aprilie.