SINGURA SOLUŢIE PENTRU STIMULAREA CREŞTERII ABSORBŢIEI CONAF: "Firmele din Bucureşti-Ilfov trebuie să aibă acces la fondurile UE"

Singura soluţie pentru stimularea creşterii procentului de absorbţie a banilor europeni este ca firmele din Bucureşti-Ilfov să aibă acces la fondurile UE, consideră Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Aceasta arată, într-un comunicat, că deşi România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga Europă, tendinţa la nivel mondial este una de scădere, iar menţinerea unei traiectorii pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiţii, într-o economie aflată sub semnul unei puternice scăderi şi a unei pandemii care a afectat întreaga lume.

Guvernele caută soluţii pentru a stopa declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei noi economii.

Economia României, în ciuda datelor statistice preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică afaceri închise, mai mulţi şomeri şi sectoare întregi aflate la cota de avarie.

Unul dintre principalele instrumente care pot susţine creşterea economică în România, îl reprezintă fondurile europene. Deşi în prezent sunt discuţii aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economică a zonei euro şi lupta împotriva pandemiei, autorităţile au la îndemână cea mai simplă pârghie - absorbţia fondurilor europene şi relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic, arată reprezentanţii CONAF.

Aceştia subliniază că Zona metropolitană Bucureşti-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel naţional, nu poate beneficia, în prezent, de fonduri europene.

La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Vorbim de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituţii de învăţământ.

Prin prisma acestei centralizări, Bucureştiul şi Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiţie ale majorităţii axelor de finanţare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbţie foarte bună şi evaluând necesitatea de finanţare către celelalte regiuni mai puţin dezvoltate, mai arată CONAF.

Cristina Chiriac menţionează: "În situaţia în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona Bucureşti - Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din ţară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat dovadă de maturitate şi au reuşit, majoritatea, să facă faţă crizei COVID-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicaţii pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii şi economia să îşi revină mult mai rapid."

Anul trecut, România a atras cu puţin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creşterea procentului de absorbţie, CONAF crede că singura soluţie este ca firmele din Bucureşti-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanţare.

Preşedintele CONAF concluzionează: "Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finanţare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbţie va creşte şi, astfel, România, pe lângă expansiunea economică la nivel naţional, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exerciţiul financiar următor şi ar conduce implicit la reinserţia persoanelor aflate în şomaj tehnic, de exemplu, şi revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este ştiut faptul că alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exerciţiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru este să stimulăm iniţiativele private, să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să atragem cât mai mulţi bani pentru România".

Avem un exerciţiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupune o reformă structurală atât la nivelul părţii publice, cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să îşi regândească modelul de business, calibrându-se spre procese inovative. Astfel, cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanţare europeană, cu atât România va ieşi câştigătoare din această criză financiară, care începe să se resimtă în toate statele lumii, mai subliniază comunicatul CONAF.

Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că, în perioada ianuarie-martie 2020, au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureştiul şi Ilfovul deţin peste 20% din totalul acestora, situându-se, astfel, în top. Acelaşi lucru se poate observa şi în cazul suspendărilor şi radierilor.