Forţele ruse şi siriene au anunţat că îşi suspendă raidurile aeriene la Alep (nord-vest), începând de marţi 07:00 GMT, înainte de programata "pauză umanitară" care ar urma să fie pusă în aplicare joi, 20 octombrie, a anunţat ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, citat de AFP, Reuters şi RIA Novosti, potrivit Agerpres.
"Astăzi, începând de la ora (locală) 10:00 dimineaţa (07:00 GMT), loviturile aviaţiei ruse şi siriene au încetat", a declarat Şoigu într-o reuniune a Statului Major al armatei ruse, explicând că această oprire înainte de termen este "necesară pentru punerea în aplicare a pauzei umanitare" pentru a permite civililor să plece din Alep joi.
Potrivit lui Şoigu, al cărui discurs a fost transmis de televiziunea publică rusă, înainte de "pauza umanitară", trupele siriene se vor îndepărta de Alep pentru ca rebelii să poată părăsi oraşul, cu tot cu arme, prin două coridoare special create în acest scop, între care drumul spre Castello. În total, vor fi create şase coridoare umanitare prin care să poată fi evacuaţi în condiţii de securitate civilii, persoanele bolnave şi cei răniţi din Alep.
"Cerem guvernelor ţărilor având influenţă în partea de est a Alepului pentru a convinge liderii (rebelilor) să oprească lupta şi să părăsească oraşul", a adăugat el, referindu-se la Statele Unite ale Americii.
Ministerul Apărării rus declarase luni că o pauză a atacurilor aeriene asupra celui mai mare oraş din nordul Siriei va intra în vigoare joi, 20 octombrie, de la ora locală 08:00 (05:00 GMT) până la ora locală 16:00 pentru a permite civililor şi rebelilor să părăsească oraşul.
Serghei Şoigu a declarat că oprirea începând de marţi a raidurilor aeriene ar trebui să contribuie la succesul discuţiilor axate pe "separarea între opoziţia moderată şi terorişti la Alep", preconizate să înceapă astăzi la Geneva.
Luni seara, ambasadorul rus la Naţiunile Unite, Vitali Ciurkin, a anunţat că Turcia, Qatar şi Arabia Saudită au acceptat să participe la discuţiile cu americanii şi ruşii pentru a avansa pe această temă. Cele trei ţări "şi-au exprimat intenţia de a acţiona ferm în raport cu aceste grupuri ale opoziţiei moderate, astfel încât acestea să se disocieze" de Front Fateh al-Sham, fostul Front al-Nusra, ramura siriană a Al Qaida, a precizat Vitali Ciurkin.
• Uniunea Europeană consideră că bombardamentele Rusiei de la Alep "ar fi crime de război"
Bombardamentele lansate de regimul sirian şi de aliatul său rus asupra zonelor controlate de rebeli din oraşul sirian Alep "ar putea constitui crime de război", a avertizat Uniunea Europeană, denunţând "o escaladare catastrofală a conflictului" care durează din 2011, relatează Reuters şi AFP.
Totodată, în concluziile adoptate de către cei 28 de miniştri de externe ai UE se precizează că blocul comunitar va impune noi sancţiuni împotriva indivizilor şi organizaţiilor care susţin regimul sirian acuzat de represiunea sângeroasă din ţară.
"De la începutul ofensivei de către regimul sirian şi aliaţii săi, în special în Rusia, intensitatea şi amploarea bombardamentelor din estul oraşului Alep sunt în mod clar disproporţionate", afirmă miniştrii de externe ai celor 28 de state membre UE într-un comunicat comun transmis în urma reuniunii de la începutul acestei săptămâni de la Luxemburg.
"Vizarea deliberată a spitalelor, a personalului medical, a şcolilor şi infrastructurii esenţiale, precum şi utilizarea bombelor baril, a bombelor cu dispersie şi a armelor chimice... ar putea reprezenta crime de război", au afirmat şefii diplomaţiilor UE.
• Merkel: "Toate opţiunile trebuie luate în considerare"
Cancelarul german Angela Merkel a cerut, ieri, ca toate opţiunile, inclusiv impunerea unor sancţiuni mai severe Rusiei, să fie luate în considerare înaintea discuţiilor prevăzute astăzi cu preşedintele rus Vladimir Putin asupra situaţiei din Siria, unde o campanie aeriană sprijinită de Rusia a ucis sute de civili, notează Reuters.
Potrivit cancelarului german, ea şi preşedintele francez Francois Hollande vor aborda situaţia din Siria cu Putin după ce se vor întâlni cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Berlin pentru a discuta punerea în aplicare a planului de pace Minsk menit să aplaneze conflictul din estul Ucrainei - o întâlnire de la care, a afirmat ea, "nu trebuie să se aştepte la minuni".
Revenind la ceea ce ea a afirmat că este o criză umanitară dezastruoasă în Siria, Merkel a adăugat: "Având în vedere această situaţie, eu cred că nicio opţiune - inclusiv cea a sancţiunilor - nu poate fi luată de pe masă".
"Dar prioritatea trebuie să fie, în primul rând, alinarea durerii oamenilor. Aceasta va fi o problemă mâine. Şi din nou, nici aici nu trebuie să se aştepte la minuni", a declarat ea într-o conferinţă de presă după o întâlnire cu preşedintele panamez Juan Carlos Varela.
• Rusia ameninţă SUA cu măsuri asimetrice dacă împotriva ei se vor adopta sancţiuni
Rusia a ameninţat SUA cu măsuri asimetrice - cum este exemplul iminentei retrageri din tratatul privind utilizarea plutoniului militar - în cazul adoptării unor sancţiuni împotriva Rusiei pentru bombardamentele asupra oraşului sirian Alep, transmite agenţia EFE în urma unor declaraţii ale vice-ministrului rus de externe, Serghei Riabkov.
"În diferitele faze al actualei politici de sancţionare a Moscovei am avertizat că va exista un răspuns şi că acesta ar putea să fie nu simetric, ci asimetric", a indicat oficialul rus.
El a subliniat în continuare că "paşii ostili în relaţia cu Rusia nu vor rămâne fără răspuns", prin urmare "nord-americanii s-ar putea lovi de o nouă realitate, diferită de cea cu care ne-am obişnuit".
Referindu-se la decizia preşedintelui Vladimir Putin de a suspenda tratatul cu SUA privind reconversia plutoniului militar (astfel că industria rusă de apărare va putea folosi de acum înainte acest material utilizat la producerea armelor nucleare), Riabkov a recomandat Washingtonului să citească cu atenţie proiectul de lege despre suspendarea acestui acord, făcând astfel aluzie la condiţiile puse de liderul de la Kremlin pentru ca Rusia să aplice din nou respectivul tratat.
Printre aceste condiţii se numără retragerea trupelor şi echipamentelor militare desfăşurate de SUA în statele est-europene membre ale NATO şi ridicarea sancţiunilor impuse Moscovei.
"Cât despre ameninţările care vin de la Washington şi care nu mai încetează, răspunsul nostru este unul singur: ele demonstrează slăbiciunea Administraţiei SUA şi lipsa de instrumente pentru a ajunge la acorduri pe termen lung", a mai apreciat oficialul rus, care a pus integral pe seama Washingtonului recenta înrăutăţire a relaţiilor bilaterale cu Moscova.
• Grybauskaite: Transferul de către Rusia a unor rachete Iskander în Kaliningrad este o mişcare agresivă împotriva Europei
Transferul de către Rusia a unor rachete Iskander cu capacităţi nucleare la Kaliningrad este o demonstraţie agresivă de forţă împotriva întregii Europe, a declarat, ieri, preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, potrivit Reuters.
"Dat fiind faptul că rachetele Iskander nu sunt echipamente defensive, ci ofensive, acest lucru înseamnă că este vorba de o demonstraţie agresivă şi deschisă de forţă, o agresiune nu doar împotriva statelor baltice, ci a capitalelor Europei", a spus Grybauskaite într-o conferinţă de presă după o întâlnire cu omologul său finlandez Sauli Niinisto.
Rusia a transferat la începutul lunii rachete Iskander-M, care pot transporta focoase nucleare, în enclava Kaliningrad, teritoriu rusesc situat între Lituania şi Polonia, susţinând că este vorba de exerciţii de rutină.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat recent că prin desfăşurarea de sisteme de rachete Iskander în Kaliningrad, Rusia acţionează pe propriul său teritoriu, aceasta în timp ce SUA desfăşoară armament în Europa de Est, care nu este teritoriu american.
NATO a criticat la rândul său Rusia, spunând că "desfăşurarea în apropiere de graniţele Alianţei a unor rachete care pot transporta focoase nucleare nu ajută la diminuarea tensiunilor".