Situaţie tensionată la Şantierul Naval Mangalia: 1500 de angajaţi în pericol să îşi piardă locurile de muncă

Sindicatul Liber Navalistul de la Şantierul Naval din Mangalia (DSMa) a trimis, ieri, o scrisoare deschisă către premierul Marcel Ciolacu, prin care îi prezintă situaţia dramatică cu care se confruntă operatorul economic, dar şi cei 1500 de angajaţi ai acestuia.

În documentul citat se arată: "Scopul acestei petiţii este de a obţine sprijinul necesar pentru protejarea locurilor de muncă şi redresarea şantierului naval din Mangalia, considerat un obiectiv strategic de interes naţional, unde statul român, prin Ministerul Economiei, deţine 51% din acţiuni. Şantierul naval din Mangalia (DSMa) se confruntă cu o scădere drastică a volumului de muncă, iar în lipsa unor măsuri concrete, există riscul iminent de întrerupere temporară a activităţii pentru majoritatea angajaţilor pentru o perioadă îndelungată. Rezultatele financiare negative şi datoriile colosale către creditori (Grupul DAMEN) amplifică riscul de insolvenţă, iar divergenţele dintre acţionari pot conduce la un litigiu la Curtea de Arbitraj. Suntem profund îngrijoraţi de disputele dintre acţionari şi de consecinţele negative potenţiale ale acestora asupra angajaţilor societăţii DSMa. Este esenţial ca interesele angajaţilor să fie luate în considerare şi să se acorde o atenţie deosebită stabilirii unei strategii care să asigure continuitatea şi stabilitatea locurilor de muncă din şantierul naval din Mangalia. În concluzie, situaţia actuală a şantierului naval DSMa din Mangalia este una deosebit de urgentă şi critică, iar viitorul locurilor de muncă şi al comunităţii locale depinde de soluţiile şi acţiunile care trebuie luate urgent. Economia municipiului Mangalia se bazează în mare parte pe veniturile generate de şantierul naval, acesta fiind principalul angajator local".

Reprezentanţii angajaţilor solicită şefului Guvernului o întâlnire pe platforma şantierului naval în care să se discute despre "modalitatea de administrare a şantierului în eventualitatea retragerii partenerului străin, având în vedere notificările privind încetarea contractului de asociere şi cererea de despăgubire transmise de către partenerul străin Damen Holding BV".

Conform unor reprezentanţi ai sindicaliştilor, valoarea despăgubirilor solicitate de Damen în procedura de arbitraj internaţional pe care a deschis-o la Paris se ridică undeva la 500 milioane euro.

• Damen s-a retras din administrarea Şantierului Naval Mangalia

Menţionăm că, la începutul lunii august 2023, reprezentanţii companiei Damen Holding BV anunţau că se retrag din administrarea Şantierului Naval Mangalia deoarece, prin adoptarea Legii nr.187/2023 (act normativ ce reprezintă un jalon de reformă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea dintre statul român şi compania olandeză în ceea ce priveşte obiectivul economic din Mangalia. Noul act normativ privind guvernanţa corporativă în întreprinderile cu capital majoritar de stat (la Şantierul Naval Mangalia statul deţine 51% din acţiuni prin Ministerul Economiei) încalcă condiţiile oferite, agreate şi garantate în favoarea Damen de cptre Statul român şi structurile sale în anul 2018, invalidând complet principiile care au stat la baza deciziei Damen de a investi în respectivul şantier naval, arătau reprezentanţii companiei olandeze într-un comunicat de presă.

Documentu citat preciza: "Acest fapt vine după mai bine de trei ani de alte blocaje în procesul decizional, niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanţare din partea partenerului român. În ultimele patru luni, Damen a încercat în mod repetat să prevină orice impact negativ asupra şantierului naval, a forţei de muncă şi a clienţilor. De exemplu, am informat pe larg autorităţile române şi entităţile relevante cu privire la impactul noii legi asupra acestui parteneriat, chiar înainte de adoptare şi am solicitat acţiuni imediate pentru a-l preveni. (...) Damen se confruntă nu doar cu o încălcare a contractului, ci şi cu încălcarea relaţiei de încredere din partea statului român. În acest sens, după o notificare anterioară de încălcare a contractului prin care Damen şi-a exprimat pentru ultima dată disponibilitatea de a găsi o posibilitate pentru continuarea asocierii, la care nu s-a oferit nicio soluţie de către partea română, Damen nu a avut altă opţiune decât să emită notificarea de reziliere a Acordului de Asociere încheiat în 2018 cu partenerul român".

Reprezentanţii companiei susţineau că la preluarea în anul 2018 Şantierul Naval Mangalia nu mai avea comenzi, avea situaţii financiare negative, adică datorii de peste 730 milioane euro în evidenţele contabile prezentate când Damen a preluat activitatea. Ei au arătat că Damen a susţinut costurile relansării şantierului în piaţa europeană şi internaţională, iar la Mangalia s-au realizat produse menite să dezvolte proiectele offshore în domeniul energiei.

Compania Damen preciza că nu pleacă din România şi că va continua activitatea la Şantierul Naval Damen din Galaţi, operator economic care peste 30 de nave de apărare şi securitate pentru 14 forţe navale şi gărzi de coastă din întreaga lume, inclusiv pentru ţări NATO şi UE, dar şi multe nave industriale civile.

• Cine este vinovat de eşecul de la Mangalia?

Scoaterea forţată, prin efectele legii guvernanţei corporative, a companiei Damen de la conducerea Şantierului Naval Mangalia reprezintă încununarea unei capcane pregătită olandezilor încă de pe vremea când PSD era condus de Liviu Dragnea. Mai grav este, potrivit surselor noastre, că la finalizarea demersului social-democrat a contribuit din plin legea guvernanţei corporative, proiect care a fost iniţiat de Ministerul Economiei, sub îndrumarea directă a secretarului de stat Daniela Nicolescu, care este unul dintre liderii PNL.

Astfel, aşa cum arătam în paginile ziarului BURSA, cei de la Damen au crezut promisiunile liderilor PSD din perioada 2016-2019 privind atribuirea contractului pentru corvetele destintate Forţelor Navale Române şi au ales să vină în sprijinul statului român, în 2018, când social-democraţii erau nemulţumiţi de retragerea gigantului sud-corean Daewoo de la Şantierul Naval Mangalia. Negocierea privind preluarea pachetului majoritar de acţiuni, de 51%, de la compania coreeană DMHI a fost una dificilă, din cauza situaţiei financiare grave în care se afla Şantierul Naval Mangalia. La începutul anului 2018, olandezii de la Damen Shipyards Group anunţau că au ajuns la un acord cu coreenii de la DMHI pentru preluarea Şantierului Naval Mangalia pentru 26 milioane de dolari.

După acest acord, în urma negocierilor care au durat mai bine de jumătate de an, statul român şi grupul Damen au stabilit modul în care vor administra, în comun, Şantierul Naval Mangalia. Damen a cesionat statului român, cu titlu gratuit, 2% din pachetul majoritar de acţiuni. Prin această cesiune, statul a devenit acţionar majoritar, iar Damen urma să aibă controlul operaţional, adică să ocupe posturile de directori şi să conducă efectiv Şantierul Naval Mangalia. Pentru că legislaţia nu permitea predarea de către acţionarul majoritar către cel minoritar a conducerii operative, guvernul Dăncilă a schimbat chiar legea în domeniu. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la mijlocul lunii iulie 2018, cabinetul Dăncilă a dat posibilitatea olandezilor de la Damen să preia controlul Şantierului Naval Mangalia. Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor.

Practic, prin toate acţiunile liderilor PSD privind Şantierul Naval Mangalia, aceştia rezolvau o problemă economică şi socială care stătea să explodeze şi dădeau, indirect, asigurări celor de la Damen că în locaţia respectivă vor putea construi corvetele destinate Forţelor Navale Române, după ce procedura de achiziţie, care era în plină desfăşurare la acel moment, se va finaliza. Din păcate pentru olandezii de la Damen, lucrurile nu aveau să stea deloc aşa. Principalul criteriu de atribuire a contractului privind corvetele multifuncţionale a devenit preţul cel mai scăzut, deşi ministrul Apărării Naţţionale de la acea vreme, Gabriel Leş, susţinea că vor fi luate în considerare şi criteriile tehnice.

Contractul privind corvetele a fost atribuit asocierii franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, care din iulie 2019 şi până în iulie 2023 nu a ajuns la o înţelegere cu MApN şi a refuzat semnarea contractului.

Ulterior, în 14 martie 2024, guvernul Ciolacu a abrogat HG 48/2018 renunţând la programul Corveta multifuncţională.