SLOVACIA POATE SĂ DEVINĂ CAMPIOANA ECONOMICĂ A CONTINENTULUI O nouă Doamnă de Fier în Europa?

La 20 de ani de la încheierea mandatului său, ca urmare a unui puci intern din Partidul Conservator (n.a. Bernard Connolly descrie procesul în cartea sa "Inima putredă a Europei", ed. Faber, 1995), o căutare pe Google ne arată asocierea puternică care mai există între "Iron Lady" şi Margaret Thatcher.

O perioadă a cochetat cu acest apelativ şi Cancelarul Germaniei, pe fondul atitudinii intransigente faţă de partenerii din zona euro, în condiţiile adâncirii crizei datoriilor suverane.

De câteva zile, o altă doamnă a politicii europene s-a lansat hotărât către acest titlu. Iveta Radièová, noul premier al Slovaciei, din 8 iulie 2010, a cerut Comisiei Europene să prezinte scuze oficiale Slovaciei. Ce s-a întâmplat?

Noua coaliţie care guvernează Slovacia a respins participarea ţării la fondul european pentru salvarea Greciei, după ce guvernul anterior obţinuse aprobarea parlamentului pentru o contribuţie de 816 milioane de euro. În declaraţiile oficiale s-a arătat că "Slovacia, o ţară mult mai săracă, nu trebuie să plătească pentru politica bugetară indisciplinată a Greciei, o ţară mult mai bogată".

Presiunile din partea UE nu au întârziat să apară. Comisarul Olli Rehn şi alţi oficiali ai UE au criticat Slovacia, deoarece nu respectă principiul "solidarităţii europene".

Oficialii europeni s-au gândit, probabil, la articolul 222 din Tratatul UE, atunci când au acuzat Slovacia de nerespectarea principiului solidarităţii.

Acest articol arată că "Uniunea şi statele sale membre acţionează în comun, în spiritul solidarităţii, în cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om".

Se încadrează oare iresponsabilitatea fiscală şi falsificarea datelor statistice din Grecia în categoria catastrofelor provocate de om? Dacă există un singur oficial european care răspunde afirmativ unei astfel de întrebări, atunci putem fi siguri că Uniunea Europeană nu va mai rezista mult timp.

Charles Kupchan, profesor de relaţii internaţionale la Georgetown University şi membru al Council on Foreign Relations, scria recent în Washington Post că "Uniunea Europeană este pe moarte, parţial din motive economice, dar mai ales din cauza renaţionalizării vieţii politice", prin care ţările îşi "revendică suveranitatea sacrificată de bună voie pentru urmărirea unui ideal colectiv".

În finalul articolului, profesorul Kupchan constată că "Astăzi, UE are nevoie de o nouă generaţie de lideri, care pot să insufle o nouă viaţă într-un proiect aflat aproape de moarte. Deocamdată, aceştia nu se regăsesc nicăieri".

Afirmaţia sa ar putea fi surprinzătoare doar pentru oficialii UE. Outsiderii au văzut de mult timp că structurile Uniunii au devenit de mult rigide şi intolerante faţă de critici, sub acoperirea declaraţiilor privind egalitatea de şanse, a democraţiei şi a viitorului luminos la familiei europene.

Dar dacă este posibil, totuşi, ca o nouă generaţie de lideri să se impună cu "forţa" pe scena politică, iar aceştia să vină de la "periferia" Europei?

Primele luări de poziţie ale premierului slovac, la nivel european, arată că ar exista ceva speranţe. Imediat după declaraţiile comisarului Rehn, Radièová a cerut Bruxelles-ului să prezinte scuze oficiale, deoarece Rehn "nu are dreptul să declare aşa ceva, fiind doar un administrator şi nimic altceva", conform declaraţiilor preluate de agenţia de presă CTK. Premierul slovac a lansat atacul la adresa oficialilor europeni în cadrul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Angela Merkel. Cancelarul german s-a limitat doar la exprimarea regretului pentru decizia Parlamentului de la Bratislava, dar s-a declarat convinsă că Slovacia îşi va arăta solidaritatea în viitor.

"Modul în care Olli Rehn, un oficial numit la Bruxelles, a vorbit despre deputaţii aleşi liber din Parlamentul slovac a fost jignitor", a mai declarat Iveta Radièová, conform unui articol din cotidianul Die Welt. Această atitudine demnă nu se regăseşte, din păcate, pe scară largă în Europa, mai ales în regiunea Centrală şi de Est.

După "divorţul de catifea" de la începutul anilor "90 dintre Cehia şi Slovacia, majoritatea prognozelor nu acordau mari şanse de succes economic părţii estice a Cehoslovaciei, care era mult mai săracă.

Venirea la putere a unui guvern de centru-dreapta în 1998, sub conducerea lui Mikulá¹ Dzurinda, a marcat adevăratul început al reformelor, iar din 2000 creşterea economică s-a accelerat. Liberalizarea economiei şi reluarea procesului de integrare europeană au permis Slovaciei să îndeplinească criteriile de aderare la zona euro cu mult înaintea altor candidaţi mult mai bine plasaţi. Cu toate acestea, liberalizarea rapidă a economiei a scos la iveală deficienţele struturale grave, care au condus la creşterea şomajului până aproape de 20%.

Continuarea reformelor în al doilea mandat al lui Dzurinda, din 2002 până în 2006, şi atragerea unor importante investiţii străine, mai ales în industria auto, au determinat scăderea ratei şomajului până la 12% în 2006. Un rol deosebit de important în susţinerea creşterii economice l-a avut trecerea la o cotă unică de impozitare, de 19%, aceasta fiind aplicată veniturilor personale, profiturilor şi taxei pe valoarea adăugată.

Venirea la putere, în 2006, a unui guvern cu orientare de stânga condus de Robert Fico, a stopat procesul reformist şi a determinat scăderea libertăţii economice, conform indicilor publicaţi de către Heritage Foundation şi Banca Mondială. Slovacia a coborât şapte locuri în clasamentul Băncii Mondiale privind condiţiile de afaceri în perioada 2006 - 2010, pe fondul creşterii numărului reglementărilor economice şi a măsurilor care au condus la rigidizarea pieţei muncii.

Scăderea economică de 4,9% din 2009 a determinat noul guvern de la Bratislava să anunţe o reluare a procesului de liberalizare a economiei, stopat în timpul mandatului lui Robert Fico (n.a. Iveta Radièová este vicepreşedinte al partidului condus de Mikulá¹ Dzurinda). Un articol recent de la Bloomberg arată că noul Ministru al Economiei doreşte reducerea drastică a birocraţiei şi relaxarea semnificativă a legilor care guvernează piaţa muncii, pentru a transforma Slovacia într-un Singapore al Europei de Est. "Vrem să anulăm toate măsurile care au înrăutăţit mediul de afaceri", a declarat Juraj Mi¹kov pentru Bloomberg.

Ultimele date din sondajul Eurobarometru arată că 62% dintre slovaci consideră că trebuie introduse noi reforme economice pentru a ieşirea din criză, conform unui articol din Slovak Spectator. În aceste condiţii, Iveta Radièová are sprijinul necesar pentru reluarea programelor de reformă, întrerupte de guvernul condus de social-democratul Robert Fico. Tocmai acest tip de reforme şi liberalizarea mediului economic au permis Slovaciei să înfrunte mult mai bine criza economică mondială, în ciuda scăderii PIB-ului din 2009.

Aplicarea reţetei slovace ar scoate şi România din criză. Dar pentru aceasta ar fi nevoie, în primul rând, de un guvern, iar noi nu mai avem aşa ceva de cel puţin 20 de ani.

Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.