Smart Village - proiect pilot dezvoltat de Prysmian în domeniul telecomunicaţiilor

Reporter: De când activează Prysmian Group pe piaţă şi care este, mai exact, obiectul său de activitate?

Cristian Gheorghe: Prysmian România este o filială a celui mai mare producător global în domeniul producţiei de cabluri - Grupul Prysmian Cables and Systems, având trei branduri comerciale distincte care includ produsele şi soluţiile noastre: Prysmian, Draka şi General Cable. Grupul are o experienţă cumulativă de 140 de ani care se suprapune, practic, cu istoria industriei de cabluri, o istorie marcată de-a lungul timpului cu realizări ce au transformat industria şi au creat o reputaţie de companie inovatoare în industrie. În România producem cabluri de aproape o jumătate de secol, iar astăzi în fabricile din Slatina producem cabluri de energie şi telecomunicaţii. Fabrica de cabluri cu fibră optică este cea mai mare din Europa de acest fel şi produce lunar aproximativ 25000 km de cabluri livrate în toată lumea.

Reporter: În ce constă soluţia propusă de Prysmian Group pentru zonele rurale defavorizate din zona metropolitană Cluj?

Cristian Gheorghe: În România, modelul actual de afaceri este bazat pe reţele de comunicaţii deţinute de către operatori de telecomunicaţii. Aceste reţele includ cablurile de comunicaţii, dar şi elementele de conectare. Dacă un competitor doreşte să ofere un serviciu către un abonat, fie îşi va construi o reţea proprie în paralel cu cele existente sau va plăti o taxă către deţinătorul reţelei. Acest model nu funcţionează optim în zonele rurale, unde construcţia unei reţele de fibră optică nu este eficientă din punct de vedere financiar din cauza densităţii reduse a potenţialilor abonaţi. Soluţia propusă de noi este oferită administraţiilor locale, care, astfel, vor deţine controlul infrastructurii fizice de comunicaţii, iar operatorii vor putea folosi această infrastructură pentru a accesa abonaţii. Acest model reduce costurile pentru furnizorii de conţinut care vor putea fi, astfel, motivaţi să ofere conexiunea la serviciile lor.

Ca descriere tehnică, este o reţea de fibră optică multi-operator, astfel încât deţinătorul infrastructurii este separat de furnizorul de servicii fără a fi competitori. Soluţia cuprinde tot ce este necesar să construieşti o infrastructură pasivă de la punctul de inserţie multioperator la punctul de distribuţie din apropierea fiecărei gospodării. În plus, vom oferi şi cutiile terminale şi cablul de legătură la fiecare casă.

Reporter: Care sunt partenerii cu care colaboraţi în acest proiect?

Cristian Gheorghe: Colaborăm cu partenerii noştri din Cluj pentru a completa partea fizică cu o platformă digitală care să găzduiască soluţii care vor susţine strategia administraţiilor locale de a creşte nivelul de trai al comunităţilor şi a reduce decalajul digital dintre sat şi oraş. Deţinătorul infrastructurii de fibră optică este administraţia locală, deci principalul partener este primăria comunei respective. La proiectul pilot din Cluj colaborăm cu Asociaţia de Dezvoltare Zona Metropolitană Cluj, Primăria Cluj Napoca, clusterul de educaţie C- Edu, cu care colaborăm pentru crearea unei platforme dedicate nevoilor comunităţii privind educaţia, sănătatea, e-comert şi accesul la informaţii. În plus, pentru soluţiile tehnice avem parteneri cu care colaborăm pentru a oferi un pachet adaptat la necesităţile locale.

Reporter: Căror segmente se adresează proiectele Prysmian Group?

Cristian Gheorghe: Poate cel mai corect răspuns la această întrebare este viziunea companiei: "Energia şi informaţia ajută comunităţile să se dezvolte. De aceea este aşa de important ca ele să fie tot timpul la dispoziţie şi să fie furnizate: efectiv, eficient, sustenabil. Indiferent care este clientul. Oriunde s-ar afla. Oricât de dificilă este locaţia unde se află. Noi ne angajăm să îi ţinem conectaţi".

Reporter: Aţi implementat până acum un astfel de proiect până la capăt şi dacă da, ce feedback aveţi la proiectele deja implementate?

Cristian Gheorghe: În România, acest proiect este în faza de pilot şi, deşi din punct de vedere tehnic acest gen de reţea funcţionează deja în alte părţi (de exemplu Ungaria), este pentru prima oară când colaborăm cu administraţiile locale pentru a crea un ecosistem în care primăria să se adreseze comunităţilor cu servicii, altele decât cele oferite de operatori (e-guvernanta, e-sanatate, e-agricultura, e-comert).

Reporter: Aveţi în plan implementarea unor astfel de proiecte şi în alte zone din ţară şi poate chiar din afară şi unde mai exact?

Cristian Gheorghe: Din ultimele date pe care le avem, în România sunt aproximativ 2000 de localităţi care nu au acces la internet de mare viteză şi foarte posibil şi cartiere din oraşe care nu sunt conectate din diferite motive. În prima fază dorim să ne adresăm acestor comunităţi locale.

În Europa, 18% dintre comunităţile rurale au aces la internet de maxim 30 Mbps, lăţime de bandă insuficientă pentru dezvoltarea unei comunităţi din punct de vedere economic şi social, deci din acest punct de vedere această soluţie se aplică tuturor acestor comunităţi. Reţelele de fibră optică reprezintă singura tehnologie sustenabilă pe perioadă lungă şi care permite adoptarea ulterioară a oricăror soluţii de acces abonat existente sau în faza de cercetare (gen FTTH, RAN - Radio-, Data Centers).

Reporter: Ce aşteptări aveţi în urma implementării acestor soluţii?

Cristian Gheorghe: Acest proiect este cu adevărat valoros, deoarece construieşte baza unui ecosistem local în care se pot aplica idei ce pot îmbunătăţi viaţa comunităţilor izolate. Ne aşteptăm ca acest concept de Smart Village să devină real şi nu izolat la câteva soluţii implementate separat, fie ele remarcabile. Existenţa unei strategii de digitalizare la nivel de comunitate sau asociaţie de comunităţi este o condiţie esenţială pentru începutul transformării digitale, iar ţinte cum ar fi reducerea amprentei de carbon sau creşterea nivelului de trai prin implementarea unor proiecte cum ar fi promovarea produselor locale într-o piaţă digitală, atragerea de investitori în business-uri locale, învăţământ online, telemedicină şi nu în ultimul rând oferirea accesului la reţea la operatorii de utilităţi.

Mă aştept să fie implementate şi dispozitive sau soluţii tehnice adaptate specificului acestor comunităţi izolate şi ""rămase în urmă'' din punct de vedere digital, cum ar fi soluţii ce măsoară şi reduc amprenta de carbon sau care contribuie la creşterea stării de bine a populaţiei.

Reporter: Care sunt avantajele aplicării acestora?

Cristian Gheorghe: O definiţie a transformării digitale este crearea de concepte de afaceri complet noi profitând de digitalizare.

Este dificil să dau un răspuns complet, am participat la întâlniri cu partenerii noştri din Cluj şi am învăţat să privesc fiecare punct de vedere din unghiuri diferite, desigur având în vedere şi competenţele digitale ale fiecăruia dintre noi. De aceea, existenţa unei strategii digitale în care adminstraţia locală să fie pe deplin implicată este esenţială.

Cred că unul dintre indicatorii de performanţă care trebuie măsurat şi controlat este modul în care nivelul de trai al comunităţii se îmbunătăţeşte, asta este una dintre provocările care vin la pachet cu acest gen de proiecte.

Reporter: Care este investiţia pe care o presupune aplicarea unui proiect de Smart Village?

Cristian Gheorghe: Investiţia nu este mare, dar desigur depinde de locul unde este satul şi cât de departe este de punctul de conectare. De aceea, proiecte cum ar fi RO-NET ajută foarte mult la reducerea costurilor acolo unde există conexiune. Un alt mod de a reduce costurile este adaptarea reglementărilor tehnice pentru a putea folosi, unde este posibil, stâlpii disponibili de transport energie electrică sau stâlpi ai altor operatori din zonă.

Pe de altă parte, nu trebuie neglijat efortul ce trebuie depus de administraţia locală pentru a crea acele competenţe digitale de care vorbeam mai sus, dar şi aici venim cu câteva soluţii.

Reporter: Ce alte proiecte de investiţii a realizat până acum compania şi ce proiecte noi are în plan?

Cristian Gheorghe: Grupul Prysmian este implicat în multe proiecte inovatoare şi de pionerat în industrie, am selectat unul pe care l-am considerat ca fiind semnificativ şi pentru genul de proiecte de care am vorbit anterior, respectiv construirea unei infrastructuri care să raspundă la provocările tehnologice viitoare.

După ani de studii intense, circuitul construit de A35 Brebemi, numit "Arena Del Futuro", împreună cu colaborarea unor parteneri internaţionali, instituţii publice şi universităţi a devenit o realitate. Primele teste demonstrează cum se face tranziţia ecologică în lumea mobilităţii în direcţia încărcării cu curent prin intermediul inducţiei dinamice.

Reporter: Ce cifră de afaceri a realizat compania în primele nouă luni ale anului în curs şi ce estimări are pentru întreg anul 2021?

Cristian Gheorghe: La nivel de grup, pentru primele luni ale anului 2021, vânzările Prysmian Group s-au situat la 9,294 miliarde euro, o creştere de 24%, iar profitul a atins 257 milioane euro, plus 87% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca atare, din punct de vedere al rezultatelor financiare, compania a ajuns la nivelurile pre-pandemice.

Reporter: Ce perspective are domeniul proiectelor de Smart village şi ce consideraţi că ar trebui făcut pentru dezvoltarea acestor tipuri de proiecte?

Cristian Gheorghe: Cred că abordarea de la nivelul comunităţilor locale, cu suportul şi coordonarea autorităţilor regionale şi municipale (de genul asociaţii metropolitane, asociaţii regionale ale primăriilor) şi desigur integrarea tuturor acestor iniţiative într-o strategie de ţară ar fi mai eficientă decât cea de sus în jos, şi asta pentru că deşi pare mai uşor şi logic să implementezi un proiect de ţară, nu trebuie neglijat obiectivul real al acestor proiecte, şi anume reducerea decalajului digital şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor defavorizate. Iar aceasta nu se poate face decât cu implicarea acelor comunităţi la nivel de administraţie sau comunităţi în mod activ, participativ. De aceea acest proiect pilot este valoros! Sunt aspecte practice unde credem ca ANCOM şi Ministerul Digitalizării pot să ne ajute şi avem deja deschise dialoguri pe teme cum ar fi accesul cu costuri mai reduse la aceste comunităţi izolate geografic, fără a fi în detrimentul calităţii lăţimii de bandă. De ce o comunitate cu populaţie redusă şi izolată ar trebui să fie limitată doar la semnal radio sau satelit, când acolo ar putea fi gândite soluţii de turism sau agricultură moderne?

Reporter: Mulţumesc!