Aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unei clădiri cu 30 de etaje pe bulevardul Poligrafiei din Capitală va creşte la 70 de milioane de euro valoarea de piaţă a terenului aferent, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Terenul în cauză ocupă 67.000 de metri pătraţi, iar clădirea ce ar urma să fie construită va avea 120 de metri înălţime.
Reprezentanţii societăţii civile spun că valoarea terenului va creşte considerabil dacă PUZ-ul aferent va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), deoarece suprafaţa respectivă se află în zona ce ar trebui să fie expropriată în cazul lărgirii bulevardului Poligrafiei.
Pe de altă parte, cei de la Salvaţi Bucureştiul susţin că PUZ-ul este ilegal, pentru că prevede construirea în fâşia de protecţie a bulevardului Poligrafiei, care, conform Planului Urbanistic General (PUG), este spaţiu verde. În plus, spun reprezentanţii societăţii civile, PUZ-ul nu are aviz de la compania Apa Nova, deşi construcţia ce ar urma să fie ridicată se află în raza de protecţie a principalului apeduct de alimentare din Capitală. În plus, din proiect lipsesc harta zonei şi studiul de impact asupra traficului, iar PUZ-ul nu prevede parcări şi presupune şase niveluri în subteran, fără un studiu hidrologic.
PUZ-ul pentru bulevardul Poligrafiei nr. 49-51 se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de astăzi.
Proiectul are avizul fostei comisii de urbanism a Capitalei, care funcţiona în mandatul lui Adriean Videanu. Beneficiara PUZ-ului din Bulevardul Poligrafiei este SC CDIA Managemet SRL, controlată de două firme cipriote care deţin câte 40% din acţiuni.
Reprezentanţii Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul se numără printre contestatarii constanţi ai mai multor proiecte urbanistice din Capitală, care, în opinia lor, au fost aprobate în ciuda faptului că ridicau numeroase semne de întrebare, în special în privinţa regimului de înălţime.
Cea mai înaltă clădire din Capitală, de 155 de metri înălţime, va apărea pe malul Dâmboviţei, în cadrul proiectului Dâmboviţa Center, care a fost aprobat de CGMB la sfârşitul lunii martie.
În prezent, cea mai înaltă clădire din Bucureşti, funcţională pe toate nivelurile, este hotelul Intercontinental, care măsoară 86 de metri, urmat de Casa Presei Libere şi de Palatul Parlamentului, fără a lua în calcul antenele de pe prima şi, respectiv, colina pe care este construită cea de-a doua. Dintre clădirile construite după 1990, cea mai înaltă este sediul BRD din Piaţa Victoriei, care are 79 de metri