Membrii comisiei juridice şi pentru imunităţi a Senatului au amânat, ieri, pentru săptămâna viitoa-re, dezbaterea pe fond a cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de începere a urmăririi penale a preşedintelui camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu.
La sfârşitul şedinţei în care membrii comisiei ar fi trebuit să voteze dacă sunt de acord sau nu cu solicitarea DNA, Robert Cazanciuc, preşedintele comisiei juridice, a declarat: "Avocatul domnului Tăriceanu a depus luni note scrise în apărare, un material destul de consistent, iar colegii mei nu au reuşit să vadă acest material în totalitate. De asemenea, am primit mai multe cereri de studiere a dosarului de către senatori care nu sunt membri ai Comisiei juridice. În consecinţă, am hotărât să trimitem Biroului permanent aceste solicitări cu recomandarea de a permite colegilor senatori, nemembri ai Comisiei, să poată studia dosarul în cadrul Comisiei juridice după o procedură de confidenţialitate pe care o vor stabili Comisia juridică şi Biroul permanent. De asemenea, în acest interval, colegii mei vor studia notele trimise în apărare de domnul Tăriceanu. Practic, dezbaterea pe fond o vom face săptămâna viitoare, în funcţie de ceea ce va decide Biroul permanent cu privire la modalitatea în care senatorii, nemembri ai Comisiei, vor putea studia acest dosar".
În urmă cu o săptămână, acelaşi Robert Cazanciuc anunţa că vom avea un raport al comisiei în data de 4 decembrie, dat fiind faptul că, până pe 10 decembrie, trebuie comunicat un răs-puns către DNA.
Din păcate, acest vot nu a fost exprimat ieri şi, din ceea ce spune senatorul PSD, Robert Cazanciuc, reiese că va fi necesar mai mult de o săptămână până când plenul Senatului se va pronunţa cu privire la ridicarea imunităţii parlamentare a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu. Dacă procedura din Senat nu se va finaliza până la sfârşitul acestui an, ţinând cont că se apropie vacanţa prilejuită de sărbătorile de iarnă, Călin Popescu-Tăriceanu are toate şansele să scape de acuzaţii pentru că va interveni prescripţia răspunderii penale. Dacă plenul Senatului va vota până la vacanţa de iarnă ridicarea imunităţii lui Tăriceanu, atunci, odată începută urmărirea penală, prescripţia va fi suspendată şi va interveni abia în anul 2023.
Pe 7 noiembrie, DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru Călin Popes-cu-Tăriceanu. Procurorii susţin că al doilea om în stat ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la firma Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena, prin intermediul filialei din Bucureşti, condusă de Claudiu Florică.
DNA susţine că banii respectivi au fost daţi pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală de către firma care livrase, conform unui act adiţional încheiat cu guvernul Tăricea-nu, 39.385 de licenţe Microsoft către statul român. De altfel, guvernul condus de premierul Tăriceanu a aprobat, în 2008, două acte adiţionale prin care a crescut suma pe care statul român trebuia să o achite la 31.144.865,64 dolari, inclusiv TVA, sumă ce trebuia plătită într-o singură tranşă către firma austriacă, până la 30 martie 2009.
Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece. Conform acestora, Călin Popescu-Tăriceanu ar fi primit banii de la companie, pentru încheierea celor două acte adiţionale, iar suma a fost transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. DNA susţine că în acest dosar se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe Tăricea-nu, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.