SOLUŢIA CRIZEI ÎMPRUMUTURILOR ÎN CHF: Olteanu, BNR: "Trebuie găsită o formulă de împărţire a poverii"

Dacă Legea conversiei creditelor contractate în valută, pe care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pregăteşte în acest moment, ar fi obligatorie, atunci clienţii ar putea avea de suferit, este de părere viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu.

Caracterul obligatoriu al acestei reglementări este discutabil, ne-a spus domnia sa, explicându-ne: "Dacă ar fi obligatorie legea, ar avea repercusiuni asupra capitalurilor băncilor şi ar deveni contestabilă de către bancheri. Dacă o lăsăm voluntară, băncile care nu doresc să se implice nu se implică, iar cele care sunt interesate vor intra în program. Însă, este de preferat şi pentru debitori să fie opţională, pentru că, dacă aderă câteva bănci la acest program, clienţii acestora vor putea beneficia de prevederile legii, însă dacă o contestă un bancher şi va fi declarată neconstituţională, nu va mai beneficia nimeni de ea".

Afirmaţiile domnului Olteanu vin în contextul în care, în timp ce proiectul legislativ la care lucrează MFP are caracter opţional, consumatorii solicită ca legea, dacă va fi adoptată, să fie aplicată în mod obligatoriu, de către toate băncile.

Proiectul legislativ prevede conversia cu discount, în lei sau valută, a creditelor luate într-o monedă care s-a depreciat cu peste 50% faţă de leu din momentul contractării creditului, statul urmând să garanteze 50% din soldul rămas după aplicarea discountului.

În opinia lui Bogdan Olteanu, este posibil ca băncile să fie interesate de acest program, care are beneficii şi pentru instituţiile de credit. "Este greu să evaluăm acum atractivitatea unui proiect care nu are încă forma finală. Îi lăsăm (n.r. pe reprezentanţii MFP şi pe cei ai clienţilor cu credite în CHF) să negocieze şi după aceea vom analiza proiectul pe care îl vor contura. Probabil că este vorba de zile sau săptămâni până când acesta va fi finalizat. În orice caz, trebuie găsită o formulă de împărţire a poverii între bănci şi debitori. De aici, apar diferenţele ideologice".

Vineri, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a transmis MFP propunerile clienţilor pe marginea proiectului lansat, iniţial, de fostul ministru al finanţelor Darius Vâlcov, după întâlnirea pe care cele două părţi au avut-o săptămâna trecută.

Clienţii cer ca rata lunară a creditului, rezultată în urma conversiei şi a aplicării tuturor comisioanelor presupuse de noul credit, să fie mai mică decât echivalentul în lei al ratei lunare a creditului anterior efectuării conversiei cu cel puţin 20%.

"Trebuie să existe o garanţie pentru împrumutat că reducerile aferente discountului nu vor fi compensate deloc sau doar într-o măsura marginală de creşterile de comisioane/dobânzi, precum şi de trecerea la ROBOR (...), care ar putea afecta rata lunară de plată", subliniază AURSF.

Printre altele, clienţii solicită ca legea să se aplice şi creditelor externalizate de instituţiile financiare către alte entităţi din afara ţării, prevedere care nu apare în forma actuală a proiectului.

"Cel mai important argument în susţinerea extinderii acestui program şi către aceste portofolii de credite este acela că, din punct de vedere juridic, nu există niciun impediment în realizarea creanţei statului prin urmărirea silită a bunului afectat de ipoteca legală", susţin debitorii.

Principalele propuneri ale clienţilor bancari sunt un discount de 25% la sold şi eliminarea plafoanelor impuse iniţial pentru veniturile debitorilor şi pentru valoarea proprietăţii.

Totodată, AURSF a cerut creşterea plafonului de garantare de la 1 miliard de lei la 3 miliarde lei sau reluarea periodică a programului, pe măsură ce sunt identificate resurse bugetare în acest scop.

Persoanele împrumutate în CHF au discutat cu ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, şi posibilitatea extinderii programului asupra creditelor ipotecare cu garanţie, utilizate în scop locativ, proiectul iniţial vizând doar împrumuturile imobiliare.

Referitor la comisioanele propuse în cadrul iniţiativei legislative, AURSF susţine că textul legii trebuie să menţioneze cuantumul comisionului de risc, comisionul de administrare reprezentând "suma datorată o singură dată pe întreaga perioadă de existenţă a programului (...), în cuantum de 500 lei".

Întrucât proiectul impune ca dreptul de ipotecă legală de rang I asupra bunului cu care a fost garantat creditul să fie transferat de la bancă la stat, consumatorii sunt de părere că acest drept ar trebui să fie "proporţional cu procentul de garantare".

Mai exact, asupra proprietăţii puse gaj să aibă drept de ipotecă atât statul, cât şi banca, în proporţii egale, ţinând cont că statul va garanta jumătate din soldul împrumutului rezultat după aplicarea discountului.

Ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că a fost de acord cu majoritatea propunerilor consumatorilor, excluzând-o pe cea care priveşte caracterul opţional al legii şi că, în zilele care urmează, va contura textul proiectului, pe care îl va trimite băncilor şi BNR, aceasta din urmă trebuind să-şi dea avizul pe lege.

O mare parte din clienţii cu credite în franci elveţieni se află în imposibilitatea să-şi mai achite ratele la bancă, după ce moneda elveţiană a crescut neaşteptat, în ianuarie, când Banca Centrală a Elveţiei a ridicat pragul de 1,2 CHF/EUR, impus în 2011.