Soluţii pentru reducerea poluării generate de transport, prezentate la Forumul Virtual de Energie Verde

Speakeri români şi străini au prezentat, la Forumul Virtual de Energie Verde, principalele soluţii ce ar trebui adoptate, atât din perspectiva businessului, cât şi a cercetării, pentru reducerea poluării mediului generate de transport, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Potrivit Green Deal-ului lansat de Comisia Europeană, transportul este principala sursă de poluare asupra căreia se impun intervenţii rapide concertate.

Potrivit Ministerului Mediului, cele 3 mari surse de poluare din marile oraşe sunt traficul, încălzirea locuinţelor, unde se ard tot felul de materiale şi arderile ilegale de deşeuri. În privinţa transportului, "România are cea mai mare primă pentru achiziţionarea de automobile electrice, de aproape 10.000 de euro (45.000 lei)", a spus ministrul Mediului Mircea Fechet, în deschiderea Forumul Virtual de Energie Verde - sursă reală de mobilitate electrică durabilă, organizat sub egida organizaţiei europene AUTOBEST Summit Series.

Ministrul a mai menţionat că se caută şi alte scheme de ajutor de stat sau alte mecanisme financiare prin care să fie sprijinită achiziţia de autovehicule electrice pentru servicii de transport tip taxi şi curierat.

Speakerii englezi invitaţi în Forum au arătat la unison că soluţia validată de furnizare a energiei electrice la bordul autoturismelor este bateria Li-Io. Această tehnologie se va îmbunătăţi în următorii ani prin folosirea de noi tehnologii de tip Iron Phosphate, high nikel, Sodiu Ion sau Lithium Sulphur. Aceste noi tehnologii vor permite creşterea puterii şi a densităţii energetice şi, în acelaşi timp, preţuri scăzute pentru baterii. Andrew Palmer, ex-CEO Aston Martin, a subliniat că la 100 $/ kWh de baterie, preţul EV devine comparabil cu versiunea similară ICE.

O altă promisiune pare a fi bateria Solid State, deşi specialiştii străini au arătat în cadrul Forumului Virtual de Energie Verde că producţia industrială a nu se va concretiza mai devreme de 2030. Merită să aşteptăm până atunci?

Greg Archer, directorul celui mai important grup european de campanii de transport ecologic - Transport & Environment's (T&E), este tranşant: "Această opţiune nu va mai conta în niciun fel în competiţie. Până vor sosi bateriile Solid State, toate celelalte tehnologii Li-Io vor evolua atât de spectaculos în această decadă, încât soluţia Solid State va fi mai puţin performantă."

La ora actuală există tehnologii mature pentru producţia hidrogenului de tip "albastru" şi "gri", ambele poluante. În Green Deal-ul propus de Comisia Europeană este avansată şi încurajată producţia de hidrogen "verde".

Bogdan Păun, manager Project Management Department - Hidroelectrica a declarat: "În strategia Comisiei Europene privind hidrogenul, există hidrogenul regenerabil sau hidrogenul produs prin electroliza apei, într-un electrolizor alimentat cu energie electrică, şi hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă, în special, astfel încât, atunci când produci acest hidrogen, absolut tot ceea ce contribuie la regenerarea lui să fie de natură «verde». Are emisie limitată de noxe pe parcursul întregului său ciclu de viaţă, până când se ajunge la utilizatorul final, iar tendinţa globală este ca acest hidrogen «verde», care deocamdată se găseşte în laboratoare şi abia aşteaptă să fie lansat, să aibă, totuşi, o curbă descendentă a costurilor de producţie, pentru că aici este problema în acest moment".

Potrivit Acordului Verde (Green Deal), etapele hidrogenului sunt prognozate până în anul 2050. Mai exact. până în anul 2024, UE s-a angajat la o ţintă de cel puţin 6 GW obţinuţi prin electrolizare cu hidrogen. Pentru 2030 ţinta este de 40GW, urmând ca în 2050 să se ajungă la 500 GW, energie produsă pe baza hidrogenului.

Hidroelectrica se află deja într-un parteneriat solid cu o companie occidentală pentru a produce şi, mai ales, transporta hidrogenul pe o rută europeană.

Managerul Hidroelectrica a explicat: "Producţia de hidrogen urmează să aibă loc în România. Există, de ceva vreme, destul de multă teamă în modalitatea în care se tratează transportul hidrogenului pe distanţe mai lungi. Iată că o firmă germană a găsit o tehnologie, a patentat-o şi poate fi folosită: hidrogenul este impregnat, exact cum un burete se impregnează cu apă, cu un ulei organic, creându-se aşa-numitul LOHC (Liquid-Organic-Hydrogen-Carriers). Odată impregnat şi odată hidrogenat acest ulei, el devine, practic, inert şi poate fi transportat ca orice fel de ulei organic, fie pe barje, pe tancuri specializate, fie cu trenul sau pe căi auto, cu anumite tiruri specializate pe transportul uleiurilor. Aşadar, el devine transportabil cu riscuri minime până la destinaţia unde se face din nou reconversia, dehidrogenarea acestui ulei, adică separarea dintre uleiul propriu-zis şi uleiul care se colectează în punctul de distribuţie finală.

Barjele se transportă în amonte (Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria şi Germania), unde partenerii noştri din Vest au găsit deja un angajament pentru a putea prelua acest hidrogen. Deci, iată, că odată produs în România, avem deja nişte pieţe de desfacere pregătite pentru a absorbi acest hidrogen şi realizăm pe Dunăre, practic, o conductă plutitoare, o flotă desemnată care funcţionează într-un regim carusel, plecând din România şi ajungând până în Germania, unde există interesul pentru a se depozita, iar ulterior, distribui acest hidrogen".

Producţia de hidrogen ar putea fi folosită şi în alimentarea camioanelor. Acestea transportă încărcături substanţiale, pe distanţe foarte mari, cu opriri pentru realimentare cât mai scurte posibil. În acest caz, soluţia EV nu poate funcţiona. Profesorul englez David Greenwood, liderul echipei de cercetători ai Centrului de Sisteme de Propulsie Avansate din cadrul Universităţii Warwick, a explicat că la un camion de 40t, pentru o autonomie de 800 km, este nevoie de o baterie de 9t, care implică un cost de 150.000 de dolari. Pentru încărcarea acestei baterii în 30 de minute, este nevoie, teoretic, de o staţie de 2MW, iar această soluţie este, din start, exclusă. Soluţia celulei de combustibil cu hidrogen are avantajul că alimentarea este mult mai rapidă şi mult mai ieftină pe camion. Profesorul Greenwood a arătat că aceeaşi autonomie se poate obţine cu doar 30 kg de hidrogen care implică costuri de 15.000 de dolari/camion: adică nu doar de 10 ori mai puţin decât EV, dar şi mult mai rezonabil în ecuaţia economică a unui camion greu.

Finanţarea proiectului de producţie a hidrogenului "verde", menţionat de managerul Hidroelectrica şi aflat în faza de studiu de fezabilitate, are la bază un mecanism european IPCEI, creat de Comisia Europeană. Acesta presupune că mai multe state membre identifică tehnologii din agenda comisiei UE, pe care le-ar dori finanţate, în contextul unui interes naţional pentru dezvoltarea ulterioară a tehnologiei respective. Primul IPCEI deja constituit şi funcţional este un IPCEI dedicat bateriilor. Şapte state au decis că dezvoltarea de noi tehnologii pentru baterii reprezintă un element important pentru strategia naţională, prin urmare vor cofinanţa aceste tehnologii din fonduri naţionale. Aceste este primul success story din UE!

Bogdan Păun a conchis: "În ceea ce priveşte hidrogenul, pot să vă spun că există un interes major şi clar din partea Germaniei, Austriei, Olandei şi, mai nou, a României, astfel încât deja se pun bazele să realizăm acest deziderat de a produce hidrogen «verde». Bineînţeles, la început, la costurile existente, urmând ca în 10, 15, 20 de ani, aceste costuri să scadă, iar această producţie de hidrogen «verde» să devină din ce în ce mai fezabilă".

Potrivit managerului Hidroelectrica, programul IPCEI din care face parte România este una din cele mai avansate iniţiative europene în zona hidrogenului "verde".

Infrastructura deficitară este principala piedică a şoferilor. În cazul EV, lipsa staţiilor de încărcare este mereu semnalată de şoferi. Bogdan Badea, preşedintele Consiliului de Directori Hidroelectrica, a explicat în cadrul Forumului Virtual de Energie Verde că "vrem să dăm drumul chiar în acest la licitaţie pentru studiile de fezabilitate pentru amplasarea a 5 staţii de încărcare rapidă în zone circulate din România, cuplate pe culoarele importante de transport din România". Compania de stat a anunţat că, totodată, va instala staţii de încărcare în sediile din Bucureşti şi din ţară.

Bogdan Badea a spus: "Avem avantajul că suntem producători de electricitate şi ceea ce vom încerca să facem este să cuplăm acele zone şi acele centrale pe care le avem în vecinătatea unor culoare importante de transport, de exemplu, Valea Oltului, una dintre cele mai circulate rute din România şi unde avem o salbă de centrale, unde, cred că lângă ele s-ar potrivi foarte bine nişte staţii de încărcare.

Pe de-o parte, utilizatorii de automobile electrice să nu se abată de la drumul pe care-l au şi în acelaşi timp să asigurăm şi o infrastructură care să permită o încărcare rapidă.

Este un proiect-pilot. Odată ce-şi va dovedi viabilitatea, şi sunt convins că e o chestiune de timp să-şi dovedească viabilitatea, pentru că numărul de maşini electrice şi în România a crescut foarte mult în ultima perioadă şi trendul se va menţine, să implementăm acest tip de infrastructură la scară largă".