SONDAJ AMCHAM ROMANIA: "Infrastructura, cea mai mare vulnerabilitate a economiei"

• Ionuţ Simion, preşedintele AmCham Romania: "Mediul de afaceri, îngrijorat de politicile publice orientate către stimularea consumului"

Infrastructura este cea mai mare vulnerabilitate la adresa competitivităţii economiei româneşti, iar statutul României de ţară membră a Uniunii Europene este primordial pentru atragerea investitorilor străini, în timp ce potenţialul de creştere este principalul avantaj competitiv al ţării noastre, arată rezultatele unui sondaj realizat de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania), pe care Ionuţ Simion, preşedintele organizaţiei le-a prezentat, ieri, într-o conferinţă.

Domnia sa a atras atenţia că, din păcate, multe companii nu includ Româ-nia în planurile de investiţii, anul aces-ta, iar dintre cele care o iau în calcul, multe se rezumă la a investi sume de până la un milion de euro.

Sondajul vizează calitatea climatului investiţional în România şi a fost realizat în perioada 17 mai-17 iunie 2019, având ca repondenţi executivi reprezentând 120 din totalul celor 430 de companii membre AmCham.

Peste 80% dintre repondenţii sondajului sunt de părere că principala atracţie a României este reprezentată de potenţialul său de creştere, pe care trebuie să îl valorificăm, iar 94% dintre aceştia consideră că lipsa infrastructurii de transport reprezintă un impediment major în dezvoltarea economică a ţării, 66% dintre cei chestionaţi fac referire la lipsa politicilor şi programelor de investiţii publice, iar 59% văd instabilitatea economică ca pe un impediment, ceea ce înseamnă că măsurile luate de guvern îngrijorează executivii care au participat la sondaj, a adăugat preşedintele AmCham Romania.

Ionuţ Simion a declarat: "În ceea ce priveşte performanţele economice, cei mai mulţi dintre cei care au participat la sondaj au spus că anul 2018 a fost un an bun şi foarte bun. Mai exact, 75% au spus că veniturile au crescut, 64% dintre ei susţin că şi numărul de angajaţi s-a majorat, anul trecut, iar 61% dintre respondenţi susţin că a crescut şi nivelul investiţiilor. Este un rezultat îmbucurător, care ne dă motive de optimism, dar există şi o serie de cauze care, prin prisma mediului politic, au fost puse în evidenţă. Doar 4% dintre cei chestionaţi spun că în 2018 veniturile companiilor lor au scăzut; 8% sus-ţin că numărul de angajaţi s-a redus; 4% au afirmat că au scăzut nivelul investiţiilor, anul trecut. Pentru anul 2019, mediul de afaceri se declară optimist şi în continuare se menţine trendul de creştere a veniturilor şi a numărului de angajaţi. La nivel investiţional, companiile se declară mai prudente şi preconizează o scădere a investiţiilor (4%), în timp ce 42% dintre executivi spun că investiţiile vor stagna anul acesta şi doar 54% spun că au în plan să majoreze nivelul investiţiilor în 2019".

Mai exact, atunci când vine vorba de investiţii, sondajul relevă o proporţie de 23% dintre respondenţi care spun că nu au în plan să facă investiţii în România, anul acesta (aşteptând ca mediul de afaceri să fie unul predictibil şi sustenabil în ceea ce priveşte politicile publice); 43% vor să investeas-că sume de cel mult un milion de euro; 16% preconizează investiţii cu sume cuprinse între 1 şi 10 milioane de euro; 17% - între 10 şi 100 milioane de euro; şi doar 1% vor să facă investiţii a căror valoare să depăşească 100 de milioane de euro.

Domnul Simion a mai precizat: "Este evident din aceste răspunsuri că sursa de îngrijorare pentru mediul de afaceri se află în zona politicilor publice care s-au orientat preponderent către stimularea consumului, prin majorarea cheltuielilor curente ale statului, şi au lăsat în planul al doilea investiţiile, deşi calitatea infrastructurii fizice este precară. Lipsa de investiţii publice acţionează ca o frână pentru creşterea sănătoasă a economiei şi, mai mult, creează vulnerabilităţi din cauza deficitelor şi a datoriei publice în creştere care restrâng tot mai mult posibilităţile de finanţare a investiţiilor şi generează riscuri în cazul unei recesiuni economice".

În ceea ce priveşte actualul climat investiţional şi de afaceri din Româ-nia, 33% dintre cei chestionaţi au spus că acesta este unul bun, 33% au fost de părere că este precar, iar 30% au avut o părere neutră.

Conform cercetării AmCham Romania, pricipalele avantaje competitive ale României sunt: potenţialul de creştere (87%); calitatea de membru UE (78%); calitatea resursei umane (53%); mărimea pieţei (42%); cota unică de impozitare (31%); performanţa economică (8%).

Potrivit domnului Simion, cercetarea mai arată: "Măsurile care ar trebui adoptate pentru a îmbunătăţi semnificativ profilul investiţional al Româ-niei sunt: revizuirea calităţii cheltuielilor publice şi canalizarea lor către investiţii - 64%; 55% spun că ar trebui să crească gradul de absorbţie al fondurilor europene; 5% spun că este nevoie de investiţii în infrastructură, nu doar cea de transport, ci şi sănătate, educaţie, tehnologie, pentru că, deşi suntem fruntaşi în domeniul infrastructurii digitale, gradul de digitizare a economiei româneşti este pe ultimul loc din UE".

În ceea ce priveşte măsurile economice benefice pentru mediul de afaceri în anii 2018 şi 2019, 50% dintre res-pondenţi nu au indentificat o astfel de măsură, iar 50% dintre ei au apreciat ca fiind benefice (în ordinea numărului de menţionări): menţinerea cotei unice de impozitare (12%); menţinerea facilităţilor fiscale pentru dezvoltatorii de software; creşterea salariilor în sănătate; scăderea cotei TVA pentru servicii turistice, mai notează sondajul.

Prin OUG 114/2018, guvernanţii au indus, la nivelul investitorilor, ideea că orice este posibil în România şi că regulile se pot schimba în timpul jocului, a subliniat Ionuţ Simion.

Preşedintele AmCham Romania a mai arătat că prin intermediul acestui act normativ, nu am făcut decât să ne creăm un dezavantaj competitiv, pentru că el a venit fără o consultare reală, ajungând să fie cea mai dăunătoare măsură economică pentru mediul de afaceri din România în aceşti doi ani.

"Pe lângă actul normativ din decembrie 2018, alte măsuri economice care au afectat negativ mediul de afaceri în 2018 şi 2019 sunt, potrivit sodajului: lipsa investiţiilor în infrastructură şi reducerea drastică a alocărilor bugetare pentru investiţiile publice; instabilitatea politică; modificările Legilor Justiţiei şi ale Codului Penal; instabilitatea cadrului fiscal - transferul contribuţiilor; split TVA", a mai spus domnia sa.

În prezent, cele peste 430 de companii americane, multinaţionale şi româneşti membre ale comunităţii AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităţilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Pieţe de Capital şi Servicii Financiare, Guvernanţă Corporatistă, Concurenţă şi Ajutor de Stat, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Achiziţii Publice şi Partneriat Public-Privat, Economie Digitală, Future of Work, Mediu, Real-Estate şi Turism.

Preşedintele AmCham Romania este de părere că amnistiile fiscale încurajează un comportament nesănătos, atât timp cât nu au un fundament justificat.

Ionuţ Simion a declarat: "În anul 2015, eu am militat pentru amnistia fiscală, în contextul în care legislaţia nu era coerentă, ci contradictorie - Codul Fiscal spunea ceva, normele spuneau altceva. Cei care au aplicat normele, au încălcat Codul Fiscal, era nevoie de o punte de legătură. Dacă vă aduceţi aminte, erau cei care primeau 15 lei alocaţie şi trebuiau să plătească 500 de lei contribuţie la asigurări sociale de sănătate. Aşa era legea făcută, plăteai la nivelul salariului minim. Acelea erau momente şi motive pentru care noi, mediul de afaceri, am susţinut necesitatea unei amnistii fiscale. Dar, să aduci o amnistie fiscală prin care să îi ierţi pe unii de datorii înseamnă să îi nedreptăţeşti pe alţii, fără să existe un temei justificat în baza căruia unii au plătit şi alţii nu, creează un dezechilibru major şi încurajează un comportament nesănătos, pentru că, dacă s-a dat o amnistie fiscală acum, înseamnă că aşteptăm să se dea o amnistie fiscală şi mai târziu, aşadar unii s-ar putea gândi să nu îşi mai plătească dările către stat. Amnistia din 2015 a fost făcută strict pentru a rezolva un dezechilibru, nu pentru a acorda o facilitate cuiva. Acum aud că se discută despre o amnistie fiscală şi nu vreau să îmi dau cu părerea dacă propunerea Ministerului de Finanţe este potrivită sau nepotrivită, aş vrea să văd conţinutul concret al acestei propuneri, însă pot să spun doar atât: să reduci cota de impozit pe dividende de la 16% la 5% sau să o faci 1% este o formă de amnistie fiscală, este o formă de a te încuraja să scoţi la suprafaţă şi să vii să plăteşti 5% nu este o taxă penalizatoare, sau un impozit penalizator.

Aşadar, îmi permit să spun că mediul de afaceri nu susţine amnistii fiscale decât în cazuri bine justificate, care au un sens economic şi stimulează comportamentul corect al contribuabililor, de conformare voluntară, şi nu oportuniştii".