Sondaj: Eşecurile de pe câmpul de luptă ar putea "dinamita" susţinerea pentru Kiev din partea românilor

Un nou raport bazat pe un sondaj ECFR cu zece ţări europene participante (nouă state membre UE şi Marea Britanie) indică o "fuzionare" între opinia politică a naţionaliştilor şi cea a liberalilor, dar şi o îmbunătăţire a percepţiilor despre UE şi SUA, care sunt acum considerate "mai puternice" decât în urmă cu un an, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, Rusia este văzută ca un "adversar" sau un "rival" de până la 66% dintre europeni şi de peste 50% dintre respondenţii din fiecare ţară participantă la sondaj, cu excepţia României. Unele divergenţe faţă de poziţiile generale europene au fost, de asemenea, observate în Italia.

Autorii raportului, Ivan Krastev şi Mark Leonard, susţin că, în ciuda unanimităţii dintre orientările politice de stânga şi de dreapta, presiunile costului de trai şi posibila reapariţie a problemei migraţiei ar putea "dinamita" poziţia Europei cu privire la Ucraina. Această unitate este în mod special vulnerabilă la schimbări ale poziţiei SUA. Autorii fac apel la liderii UE să profite de actualul spaţiu politic pentru a consolida rezilienţa în cadrul acestor probleme, arată comunicatul.

La un an de la începerea războiului în Ucraina, europenii sunt uniţi în susţinerea lor pentru Kiev. Însă această unitate nu ar trebui să fie luată drept sigură. Presiunile costului de trai, înfrângerile armatei ucrainene pe câmpul de luptă şi revenirea migraţiei ca subiect politic ar putea să "dinamiteze" răspunsul unitar european la războiul din Ucraina, potrivit unui raport bazat pe un sondaj paneuropean, publicat astăzi de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

Noul raport al ECFR - "Fragile unity: Why Europeans are coming together on Ukraine (and what might drive them apart)" - îi are ca autori pe experţii de politică externă Ivan Krastev şi Mark Leonard şi este bazat pe sondajul de opinie realizat de YouGov şi Datapraxis în Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România şi Spania. Raportul dezvăluie că, la un an de la izbucnirea războiului în Ucraina, diferenţele de opinie din coaliţia occidentală nu au crescut, ci au scăzut, şi că multe partide politice de stânga şi de dreapta sunt acum aparent unite în ceea ce priveşte susţinerea Kievului şi lupta armatei ucrainene pentru a-şi recupera teritoriul pierdut. Acest lucru arată că opinia publică din Europa nu mai preferă încheierea rapidă a războiului, cu costul unor pierderi teritoriale pentru Kiev, şi că percepţiile despre Rusia au devenit mai dure, în medie 66% dintre respondenţii din cele zece ţări europene participante la sondaj considerând acum că Moscova este un "adversar" sau un "rival" al ţării lor. De asemenea, 40% dintre aceştia cred că Rusia este mai slabă acum decât era înainte de lansarea "operaţiunii speciale" din februarie 2022 (doar 13% dintre respondenţi o consideră mai puternică), continuă sursa citată.

Krastev şi Leonard observă că Europa demonstrează "o surprinzătoare unitate şi determinare de a face tot posibilul pentru a susţine independenţa Kievului". Totuşi, aceştia avertizează că presiunile economice care se prefigurează şi posibila revenire a migraţiei ca subiect politic ar putea distruge consensul european în privinţa Ucrainei. Ei admit că, în următoarele luni, unitatea va fi cel mai probabil influenţată "de inflaţie şi de problemele legate de nivelul de trai decât de evenimentele de pe front".

Concluziile-cheie ale noului sondaj ECFR includ că:

UE este văzută ca fiind "mai puternică" decât acum un an. Aproape peste tot, cu excepţia Italiei, opinia predominantă este că UE nu este slabă sau mai slabă, ci puternică sau mai puternică decât s-a crezut iniţial. Această poziţie a fost cea mai evidentă în Portugalia, acolo unde 58% dintre respondenţi şi-au exprimat acest punct de vedere, însă a fost şi opinia deţinută de o majoritate sau o pluralitate din: Danemarca (55%), Polonia (54%), România (51%), Estonia (48%), Spania (47%), Germania (45%) şi Franţa (41%). Puţin europeni (în medie 19%) cred că UE este mai slabă decât au crezut iniţial. Şi, chiar şi în Marea Britanie, care nu mai este un stat membru după Brexit, opinia predominantă este că UE se află într-o poziţie mai puternică sau la fel de puternică în comparaţie cu anul trecut (40% "mai puternică" sau "la fel de puternică", comparativ cu 32% "mult mai slabă" sau "a fost şi este în continuare slabă").

Determinarea şi succesul armatei ucrainene de a împinge înapoi ofensiva rusească i-a convins pe susţinătorii anterior pesimişti, se mai precizează în comunicat. În mai 2022, opinia predominantă în ţările chestionate de ECFR era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura ţară în care respondenţii preferau ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă asta însemna un război mai lung. Cu toate acestea, a intervenit o schimbare de opinie, iar astăzi, ideea că războiul dintre Rusia şi Ucraina ar trebui să se încheie cât mai repede posibil nu mai este populară printre europeni (deşi trebuie reţinut că ECFR a formulat diferit această întrebare în 2023). De exemplu, în Germania şi Franţa, numărul celor care vor să vadă o încheiere cât mai rapidă a războiului a scăzut cu 10 puncte procentuale. Iar în ansamblu, în cele zece ţări participante la sondaj, în medie 29% dintre respondenţi vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, în timp ce 38% vor ca Ucraina să-şi recapete mai întâi teritoriul, chiar dacă asta va duce la un conflict mai lung.

Există un consens în spectrul politic că Ucraina ar trebui să-şi redobândească toate teritoriile pierdute în acest conflict. ECFR a descoperit niveluri comparabile de susţinere atât printre susţinătorii partidului liberal al lui Emmanuel Macron, Republica în Mişcare (LREM), cât şi printre susţinătorii partidului naţionalist de extremă dreaptă al Poloniei, Lege şi Justiţie, în ceea ce priveşte dreptul Ucrainei de a revendica toate teritoriile pierdute în acest conflict, fiind vorba de 61% şi respectiv 62% dintre respondenţi. De asemenea, susţinătorii Partidului Verzilor din Germania sunt la fel de agresivi în această privinţă, 48% dintre ei (o pluralitate) exprimându-şi acest punct de vedere, arată comunicatul.

Îngrijorările cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Rusia au scăzut. Dintre respondenţii participanţi la sondaj, cei din Germania au fost cel mai puţin îngrijoraţi în acest an, doar 23% (în scădere de la 27% în mai 2022) considerând că utilizarea armelor nucleare este un motiv principal de preocupare în ceea ce priveşte războiul dintre Rusia şi Ucraina. Scăderea temerilor nucleare a fost cea mai evidentă în Franţa (de la 34% la 26%), dar a fost evidentă şi în Marea Britanie (de la 37% la 32%) şi Spania (de la 36% la 31%).

Rusia este în general văzută ca un "adversar" sau un "rival" de fiecare ţară europeană participantă la sondaj. Această poziţie a fost cea mai pronunţată în Danemarca (82%), dar a fost de asemenea puternică şi majoritară în Estonia (79%), care are o graniţă terestră cu Rusia, dar şi în Polonia (79%), Marea Britanie (77%), Germania (69%), Spania (65%), Franţa (59%), Portugalia (57%) şi Italia (54%). Cel mai slab răspuns s-a înregistrat în România, acolo unde 44% dintre respondenţi (totuşi o pluralitate) au fost de părere că Rusia este un "adversar" sau un "rival".

De asemenea, Rusia este considerată "mai slabă" decât acum un an. În cele zece ţări europene participante la sondaj, în medie 47% dintre respondenţi au considerat că Rusia este "slabă" sau "mai slabă", în timp ce 32% au considerat că este "puternică" sau "mai puternică". Respondenţii din Estonia (64%), Polonia (61%), Danemarca (56%), Marea Britanie (54%) şi, într-o mai mică măsură, Germania (48%) sunt de părere că Rusia se află acum într-o poziţie mai slabă sau cel puţin la fel de slabă ca acum un an. Opiniile au fost împărţite în Italia (42% puternică sau mai puternică vs 39% slabă sau mai slabă), Franţa (31% vs 38%), România (42% vs 34%), Spania (44% vs 40%) şi Portugalia (43% vs 35%).

Poziţia Italiei este mai puţin uniformă. Sondajul a dezvăluit că susţinătorii partidului de guvernământ Fraţii Italiei preferă oprirea războiului cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă cedarea de teritorii de către Ucraina, nefiind adepţii unui război de durată prin care Ucraina să-şi recapete tot teritoriul (42% vs 32%). Această poziţie este împărtăşită de susţinătorii partidului francez Adunarea Naţională al lui Marine le Pen (39% vs 30%), partidului Vox din Spania (35% vs 31%) şi partidului Chega din Portugalia (42% vs 28%). Totuşi, comparativ cu alte partide din Italia, Fraţii Italiei sunt mai puţin pacifişti. De exemplu, ECFR a descoperit că, pentru susţinătorii Lega, preferinţa unei încheieri rapide a războiului care ar duce în mod ipotetic la cedarea de teritorii de către Ucraina a fost de 68% la 11% şi de 50% la 22% pentru susţinătorii Mişcării 5 Stele (M5S). Acest lucru indică o scenă politică fracturată în Italia, care contrastează cu alte ţări europene. De asemenea, 42% dintre italieni (o pluralitate) cred că Rusia se află într-o poziţie "mai puternică" sau similară cu cea de acum un an. Acesta a fost al treilea cel mai mare scor înregistrat în rândul ţărilor participante, după Spania şi, la egalitate pe locul doi, Portugalia şi România, continuă sursa.

Percepţiile despre SUA s-au îmbunătăţit, majoritatea respondenţilor din ţările participante la sondaj considerând că SUA este mai puternică acum decât în urmă cu un an sau cel puţin la fel de puternică cum au crezut iniţial. De asemenea, SUA este considerată un "aliat" sau un "partener necesar" de majoritatea respondenţilor din cele zece ţări europene. Respondenţii din Danemarca (52%) şi Marea Britanie (44%) sunt cei care consideră cel mai mult că SUA este un "aliat" al ţării lor, în timp ce cetăţenii din Germania şi Polonia sunt împărţiţi: unii văd SUA ca pe un "aliat" (32%, respectiv 42%), alţii ca pe un "partener necesar" (33%, respectiv 42%). În Danemarca şi Germania, s-a înregistrat o creştere a opiniei că SUA este un "aliat" (52%, respectiv 32% dintre cetăţeni având acest punct de vedere), în timp ce 35% dintre danezi şi 19% dintre germani considerau că SUA era "aliatul" Europei în urmă cu doi ani, precizează comunicatul.

Autorii raportului, Ivan Krastev şi Mark Leonard, observă că există trei grupuri în Europa cu atitudini diferite asupra conflictului: "militanţii nordici şi estici", reprezentaţi de Estonia, Polonia, Danemarca şi Marea Britanie, care susţin urmărirea obiectivelor de către Kiev în acest război; "Vestul ambiguu", reprezentat de Franţa, Germania, Spania, Portugalia, în care opiniile sunt împărţite pe această temă; şi "verigile slabe sudice", reprezentate de Italia şi România, care vor să vadă o încheiere rapidă a conflictului, chiar şi cu costul cedării de teritorii de către Ucraina.

De asemenea, autorii indică trei factori care contribuie la unitatea europeană în faţa războiului:

- În primul rând, succesele de pe câmpul de luptă ale armatei ucrainene care au generat susţinere pentru ideea recuperării tuturor teritoriilor de către Ucraina la finalul războiului. Krastev şi Leonard cred că acest lucru este indicat de faptul că mulţi europeni consideră acum că Rusia este o putere globală "mai slabă" şi nu mai sunt atât de îngrijoraţi de perspectiva unei escaladări nucleare. De asemenea, acest lucru este evidenţiat şi de ideea foarte răspândită că UE se află într-o poziţie mai puternică decât părea înainte.

- În al doilea rând, este vorba de consensul care s-a format în spectrul politic şi care uneşte în prezent mare parte din orientările de stânga şi de dreapta. Invazia Rusiei în Ucraina a contestat ipotezele unei păci după Războiul Rece, forţându-i pe liberalii europeni să redescopere valoarea conceputului de "hard power", în timp ce, pe de altă parte, a evidenţiat valoarea unei acţiuni europene combinate şi i-a obligat pe naţionalişti să renunţe la dorinţa de a părăsi UE.

- Şi, în al treilea rând, coeziunea reînnoită dintre SUA şi Europa cu privire la obiectivele de politică externă, mai ales între euroatlanticii tradiţionali şi suveraţioniştii europeni.

Totuşi, potrivit lui Krastev şi Leonard, elementele fundamentale care unesc mare parte a Europei sunt fragile şi ar putea să fie "dinamitate" de alte probleme cu care se confruntă continentul, cum ar fi inflaţia şi îngrijorările privind costul de trai, dar şi perspectiva migraţiei care ar putea diviza din nou partidele de dreapta şi de stânga. Această unitate este în mod special vulnerabilă la modificări ale poziţiei SUA.

Prin urmare, autorii le recomandă liderilor europeni să utilizeze acest spaţiu pentru a face progrese în vederea îmbunătăţirii rezilienţei blocului comunitar şi să nu considere sigură această unitate remarcabilă. Asta înseamnă să facă tot ce pot pentru a echipa Ucraina; să instituie politici referitoare la costul de trai şi la gestionarea refugiaţilor; şi, mai presus de toate, să profite de următoarele optsprezece luni pentru a deveni imuni la schimbările politice ce pot avea loc de cealaltă parte a Oceanului Atlantic. Krastev şi Leonard sunt de părere că, dacă liderii europeni vor reuşi să facă toate aceste lucruri, aceştia vor descoperi că opinia publică va rămâne puternică, contrar aşteptărilor Kremlinului.