Potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Finanţe, doar în primele cinci luni ale anului în curs, numărul inspecţiilor fiscale a fost de aproape 10.000, cu mai mult de 1 miliard de lei adus în plus la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, acţiunile Autorităţii au fost intensificate, având o creştere de 10% a controalelor fiscale comparativ cu anul 2023. Pe de altă parte, a crescut de aproape patru ori (în 2024 faţă de anul anterior) şi numărul notificărilor de conformare trimise contribuabililor, totul în contextul necesităţii diminuării deficitului bugetar, dar şi al combaterii fraudelor fiscale din economia ţării, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Potrivit comunicatului, EY România a realizat Studiul privind percepţia şi experienţa contribuabililor în relaţia cu organele de control, în cazul în care s-au aflat în faţa unei notificări de conformare ori chiar a unui control/inspecţii fiscale, şi care au fost rezultatele respectivelor acţiuni ale ANAF.
Din punct de vedere cantitativ, mai mult de jumătate dintre companiile intervievate au declarat că nu au primit o notificare de conformare, ceea ce ar putea fi considerat o veste bună, în sensul că aceştia nu au intrat în vizorul ANAF pentru nereguli în calculul şi achitarea obligaţiilor fiscale. Restul de 40% au primit o astfel de notificare, iar la întrebarea privind acordul sau dezacordul privind aspectele cuprinse în notificarea respectivă, răspunsurile companiilor au fost perfect egale. Jumătate dintre respondenţi au fost de acord, cealaltă jumătate declarând că nu au fost de acord cu respectivele menţiuni.
Întrebaţi fiind dacă au fost supuşi vreunui tip control, începând cu anul 2023, şi despre ce fel de control a fost vorba (întrebare cu răspuns multiplu), jumătate dintre respondenţi (50%) au spus că nu au făcut obiectul niciunui tip de control. Au urmat cei care au fost subiectul unei verificări documentare (25%), urmaţi, în proporţii egale (19%), de companiile care au avut parte de controale inopinate, respectiv inspecţii fiscale. Doar o mică parte dintre companiile participante la sondaj (6%) au bifat faptul că au trecut printr-un control antifraudă, se menţionează în comunicat.
Întrucât ANAF a fost de multe ori subiectul unor critici din partea companiilor privind repetitivitatea controalelor, pe aceleaşi teme sau pe speţe diferite, dar la aceeaşi companie, o întrebare importantă din sondaj s-a referit exact la acest aspect. Despre inspecţiile fiscale pentru o perioadă şi un anumit tip de obligaţii fiscale care au făcut şi anterior obiectul unei verificări documentare finalizate prin emiterea unei decizii de impunere, în majoritate covârşitoare (80% din total), respondenţii au declarat că NU au fost supuşi unei aceleiaşi inspecţii fiscale pentru o perioadă şi unui anumit tip de obligaţii fiscale care au constituit anterior obiectul unei verificări documentare finalizate prin emiterea unei decizii de impunere.
Ceea ce poate fi interpretat în cheie pozitivă, în sensul că ANAF şi-a stabilit mai bine programul, temele şi grupurile-ţintă de control, astfel încât să nu repete acţiunile. Au fost însă şi cazuri de acest fel, pentru o cincime dintre respondenţi (20%), care au declarat contrariul, respectiv că au avut parte de repetarea controalelor şi a tematicii de control.
"Aşa cum o arată şi datele publicate de ANAF, controalele fiscale - fie ele inspecţii, verificări documentare ori controale inopinate/antifraudă - au sporit semnificativ atât ca intensitate, cât şi ca impact asupra colectării la bugetul de stat. Într-un asemenea context, riscul apariţiei unor abuzuri din partea organelor de control este mai ridicat, ceea ce face ca prevenţia să devină cu adevărat indispensabilă pentru conservarea drepturilor contribuabililor", precizează Călin Stan, Partener, avocat Băncilă, Diaconu şi Asociaţii.
În timpul controalelor fiscale, de orice tip, contribuabilul are dreptul de a fi asistat pe partea juridică, astfel că o altă întrebare importantă a fost exact în acest sens, respectiv, dacă li s-a acordat posibilitatea ca, la întâlnirile cu inspectorii fiscali, să fie asistaţi de către consultanţi fiscali externi şi/sau de către avocaţi?
Dreptul la asistenţă juridică pe parcursul controlului fiscal
Pentru că răspunsurile au fost relativ echilibrate, uşor mai mulţi fiind cei care au răspuns afirmativ (57%) faţă de cei care au spus că NU li s-a acordat acest drept (43%), rezultatul sondajului ar putea fi considerat, totuşi, drept îngrijorător în această privinţă. Organele fiscale trebuie să asigure acest drept, iar contribuabilii pot fi asistaţi juridic în timpul unui control fiscal.
Pentru că, potrivit sondajului, în cazul în care juriştii/consultanţii au fost prezenţi pe parcursul controlului fiscal, asistenţa oferită de consultantul fiscal extern sau/ şi avocatul în timpul desfăşurării controlului fiscal a îmbunătăţit comunicarea cu inspectorii fiscali pentru majoritatea respondenţilor (75%), în timp ce doar 25% au considerat că nu au observat îmbunătăţiri sau diferenţe în interacţiunea cu inspectorii fiscali, se precizează în comunicat.
Cât priveşte volumul de documente şi informaţii solicitate de echipa de inspecţie, având în vedere obiectul inspecţiei fiscale şi natura tranzacţiilor efectuate, cei mai mulţi contribuabili l-au considerat rezonabil/ corespunzător (64%), în timp ce aproape o treime dintre respondenţi (29%) au apreciat drept "mult prea mare" numărul de acte şi informaţii cerute de către inspectorii fiscali. Au fost şi păreri potrivit cărora volumul de documente cerute a fost insuficient (7%).
Percepţia contribuabililor vizavi de obiectul controalelor
Un alt aspect vizat de sondajul EY a fost cel al experienţei, pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale. Astfel, la întrebarea privind pregătirea temei de control de către inspectorul fiscal şi dacă acesta a avut de la bun început stabilit obiectul concret al tranzacţiilor sau acesta a efectuat analiza în funcţie de constatările realizate pe parcurs, răspunsurile au fost doar în proporţie de 38% pentru prima variantă, în timp ce aproape două treimi dintre respondenţi (62%) au afirmat că analiza a fost efectuată în funcţie de constatările realizate pe parcursul inspecţiei.
Este un aspect important, care poate fi interpretat în sensul că au fost depistate aspecte noi, altele decât cele stabilite iniţial, care au necesitat reorientarea controlului "din mers", pentru a fi remediate. Tocmai de aceea, se impune acordarea dreptului contribuabililor de a fi asistaţi juridic şi de a beneficia de un timp de remediere. Ca un argument în plus poate fi luată în considerare şi proporţia celor care consideră că documentele şi informaţiile furnizate echipei de control NU au fost analizate în mod temeinic de către aceasta - 62% versus cei care au considerat că inspectorii au analizat bine situaţia contribuabilului în timpul controlului - 38%.
Zona-limită de la care încep controalele abuzive
Lucrurile devin mai complicate în contextul următoarei întrebări din sondaj: Aţi întâlnit situaţii în care documentele depuse şi/sau informaţiile furnizate în timpul inspecţiei fiscale au fost ignorate fără explicaţii de echipa de control? Peste 62% dintre răspunsuri au fost pozitive, în timp ce doar 38% au spus că nu s-au aflat în această situaţie.
Controlul fiscal se finalizează cu un proiect de raport al inspecţiei realizate, care trebuie prezentat contribuabilului de către inspectorii fiscali, pentru a fi studiat înainte de discuţia finală pe rezultatele controlului. La întrebarea privind acordarea unui termen rezonabil, de minimum trei zile lucrătoare, respectiv cinci zile lucrătoare (în funcţie de mărimea contribuabilului) pentru studierea proiectului de raport de inspecţie înainte de discuţia finală, 92% din respondenţi au răspuns afirmativ, în timp ce restul de 8% au declarat că NU li s-a acordat acest termen, se arată în comunicat.
În privinţa discuţiilor finale pe raportul de control, studiul EY a vizat o serie de aspecte calitative privind dialogul cu echipa de inspecţie şi dacă au avut loc, în urma acestui dialog, modificări ale raportului de control. Respondenţii au fost invitaţi să răspundă foarte specific, precizând dacă, în cadrul discuţiei finale, au avut un dialog veritabil cu echipa de inspecţie sau doar au procedat la prezentarea argumentelor companiei, fără ca echipa de inspecţie să fie implicată în această discuţie. Răspunsurile au fost egale, da - 50%, nu - 50%. Pe de altă parte însă, în urma depunerii punctului de vedere faţă de concluziile din proiectul de raport de inspecţie, un sfert dintre respondenţi (25%) au declarat că au fost efectuate modificări de către echipa de control în urma discuţiilor pe marginea raportului, dar majoritatea covârşitoare (75%) a indicat că nu s-au realizat modificări ale raportului. Iar în situaţia în care au avut loc modificări, peste două treimi dintre respondenţi au spus că acestea au fost favorabile societăţii lor (67%), restul de 33% au declarat că au fost nefavorabile.
"La fel ca în anii precedenţi, EY România urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile din sfera controalelor fiscale, în special din perspectiva modului în care contribuabilii percep interacţiunea cu organele fiscale. Deşi, per ansamblu, putem observa o îmbunătăţire a acestei percepţii, ceea ce ne preocupă în mod particular este identificarea cât mai corectă a zonelor unde este necesar un efort suplimentar pentru asigurarea echilibrului între interesele organului de control şi drepturile contribuabililor supuşi acestor proceduri", a precizat la rândul său, Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Important de menţionat este faptul că ANAF desfăşoară două tipuri de acţiuni în acţiunile de control fiscal:
1. Emite Notificarea de conformare, prin care îi anunţă pe contribuabili selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale despre riscurile fiscale identificate, prin care le sugerează contribuabililor analiza în detaliu a situaţiei lor fiscale, clarificarea şi remedierea, în sensul îndeplinirii corecte şi totale a obligaţiilor fiscale;
2. Acţiuni de verificare documentară, care constau în realizarea unei analize a situaţiei fiscale a contribuabilului/ plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/ plătitorului, dar şi a altor informaţii şi documente relevante pentru determinarea situaţiei fiscale.
Contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuşi fie acţiunilor de control fiscal, fie unei inspecţii fiscale, în cazul contribuabililor care, urmare a Notificării de Conformare, nu corectează şi nu clarifică riscurile fiscale pentru care au fost notificaţi, fie chiar un control antifraudă, în cazul contribuabililor pentru care există indicii de evaziune fiscală.