SORIN DIMITRIU, PREŞEDINTELE CCIB: "Încercarea de readucere în ţară a românilor plecaţi, risipă de bani şi energie"

Dezvoltarea economică a ţării noastre trebuie să aibă în vedere, printre alţi factori, şi potenţialul uman, ori România are o mare problemă cu depopularea, a atras atenţia, ieri, în timpul unei conferinţe Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).

Domnia sa a subliniat: "Convingerea mea este că nu există şanse să aduci înapoi în ţară românii plecaţi la muncă peste hotare. Este o risipă de bani şi de enegie să încercăm să facem asta. Ar trebui, mai degrabă, să ne propunem să îi ţinem aici pe cei care au rămas".

Strategia de dezvoltare economică a ţării este mai mult decât necesară, consideră preşedintele CCIB, adăugând că trebuie să atragem investiţii străine şi fonduri europene, altfel problemele României vor rămâne nesoluţionate.

"Nu în ultimul rând, predictibilitatea este foarte importantă, iar noi deja învăţăm de prea mulţi ani ce înseamnă Uniunea Europeană şi pare că suntem cei mai slabi elevi ai acesteia", a conchis Sorin Dimitriu.

Şerbănescu, CNAIR: "Regiunea Moldovei, un «El Dorado» pentru investitori"

Regiunea Moldovei reprezintă un "El Dorado" pentru investitorii interesaţi să facă afaceri în ţara noastră, dar lipsa unor căi rutiere de mare viteză împiedică dezvoltarea acestei zone a României, în condiţiile în care Transilvania şi sudul ţării concentrează cele mai multe investiţii străine, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Domnia sa este de părere că, fără dezvoltarea infrastructurii, România ar ajunge Coreea de Nord a Europei, subliniind "am fi undeva izolaţi, fără să avem posibilitatea de a comunica şi de a asigura un flux de persoane şi mărfuri eficient".

În acest sens, reprezentantul CNAIR a declarat: "CNAIR consideră că prioritare, pentru dezvoltarea României, sunt următoarele: Coridorul 4 paneuropean (Portul Constanţa - Vama Nădlac) - creează un nod, în România, pe traseul mărfurilor care vin din Asia spre Europa de Vest şi invers (sau spre şi dinspre alte pieţe externe); Coridorul 9 este un alt coridor foarte important pentru infrastructura de transport rutier, atât în România, cât şi în Europa, deoarece leagă sudul de estul continentului european (ştim cu toţii că piaţa Rusiei este una atractivă şi vânată de marii producători din lume). Practic, aceste două coridoare se intersectează în zona Capitalei şi se crează, astfel, posibilitatea ca prin Bucureşti să facem legătura între coridoa­re, motiv pentru care noi avem un rol strategic pe harta UE, iar beneficiile ar fi foarte mari".

Regiunea Moldovei, însă, a fost practic abandonată de investitori, fiindcă este o zonă în care se construieşte foarte greu, "care nu îţi permite să ai rezultate într-un singur mandat, dar este nevoie de autostradă şi în Moldova", a mai spus domnul Şerbănescu.

"Moldova reprezintă un «El Dorado» pentru investitori, trebuie doar exploatată, şi de aici a pornit demersul nostru de a lansa o licitaţie, anul trecut, pentru proiecte tehnice şi de fezabilitate pentru Autostrada Moldova (A7) care va porni de la Ploieşti şi va continua prin Buzău, Focşani, Bacău, Paşcani şi Suceava pâna la Siret. Noua cale rutieră de mare viteză va străbate jumătate din Moldova, iar prin acest coridor se vor racorda tronsoanele Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni (care va asigura o legătură dinspre Transilvania spre Moldova) şi Braşov - Bacău care va reuşi să aducă traficul de mărfuri spre centrul ţării şi apoi mai departe spre vest", a mai explicat Alin Şerbănescu.

Totodată, coridorul A7 ar urma să creeaze o legătură directă cu zona Constanţei pentru că transportul naval este cel mai ieftin pentru transferul de mărfuri la distanţă, iar după finalizarea acestor coridoare, Moldova ar putea deveni unul dintre cei mai importanţi producători pentru pieţele asiatice, africane şi americane, a mai menţionat purtătorul de cuvânt al CNAIR, în opinia căruia România are acest potenţial în România, dar depinde de modul şi de viteza cu care se va dezvolta infrastructura rutieră, adăugând: "Întrebarea este dacă noi suntem conştienţi de această importanţă şi dacă suntem capabili să eficientizăm ceea ce am primit natural. Geografic, suntem poziţionaţi într-o zonă favorabilă nouă şi tocmai de aceea primele autostrăzi, sau porţiuni de autostrăzi, din ţară au fost realizate spre vestul ţării, deoarece instinctiv, toţi au simţit nevoia de a se îndrepta spre vest sau spre port, zone mai facile".

Nu în ultimul rând, domnul Şerbănescu a precizat că CNAIR are în vedere şi o dezvoltare a şoselei de centură a Capitalei la grad de autostradă, argumentând: "În prezent, aceasta se comportă ca bulevardul Magheru sau Ştefan cel Mare - este o cale rutieră care, deşi are statut de drum naţional, nu are şi caracteristicile unui drum naţional. Din această cauză ne-am hotărât să facem autostrada de centură a Capitalei, care va lega A2 de A1 şi, astfel, în dreptul Bucureştiului, Coridorul 4 de Coridorul 9 ar fi interconectate şi s-ar asigura un flux eficient al persoanelor şi mărfurilor pe teritoriul României, pe cele două axe: Est-Vest; Nord-Sud".