Dezbaterile trebuie încurajate, putând fi modalitatea optimă prin care se pot afla informaţii direct din piaţă, iar apoi se pot oferi ţării legi corecte. Acesta a fost mesajul Preşedintelui Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor, Sorin Lazăr, în deschiderea evenimentului de lansare a Coaliţiei pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC). Acesta a fost organizat marţi, 11 noiembrie, la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Comisia pentru Buget din Camera Deputaţilor.
"Mediul de afaceri trebuie sprijinit şi încurajat. Mai mult, oamenii de afaceri trebuie să nu fie încurcaţi cu o suprareglemnetare, care nu va ajuta pe nimeni. Reglementarea trebuie să fie simplă şi corectă", a mai spus deputatul Lazăr.
Aproape 2.000 de companii cu capital român şi străin din diverse domenii - bunuri de larg consum, energie, ospitalitate, comerţ, media, publicitate etc.- cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 miliarde de lei şi peste 36.000 de angajaţi, s-au grupat în cadrul Coaliţiei pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) pentru a contribui la crearea unui cadru fiscal şi legislativ predictibil şi echilibrat.
Membrii CLCC consideră că libertatea economică, libertatea comerţului şi libertatea comunicării sunt fundamentale, iar consultările publice stau la baza unei societăţi democratice. Coaliţia pledează pentru stabilitate şi predictibilitate legislativă, precum şi pentru reglementări echilibrate şi necesare, nu intempestive sau excesive.
"Credem că, în elaborarea politicilor publice, decidenţii politici trebuie să ia în considerare toate opiniile şi datele disponibile, inclusiv expertiza agenţilor economici. CLCC susţine accesul liber la produsele legale, a căror calitate este garantată de identitatea de marcă şi de reputaţia companiilor membre ale Coaliţiei", a declarat Constantin Rudniţchi, director executiv al Coaliţiei pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.
CLCC a pornit ca un demers necesar în contextul apariţiei unor iniţiative legislative care urmăresc supra-reglementarea anumitor sectoare şi industrii, într-un mod nejustificat şi fără consultări ale mediului de afaceri. Un exemplu recent este proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului (L443/2019) care prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează ţigarete. Limitarea comerţului cu produse din tutun şi ascunderea pachetelor sub tejghea va determina reducerea cifrei de afaceri şi a profitului magazinelor şi producătorilor, creşterea cheltuielilor şi pierderea de locuri de muncă şi va alimenta piaţa neagră.
Alte exemple de iniţiative de acelaşi tip respinse sau în dezbatere: interzicerea publicităţii la medicamente; interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către minorii cu vârsta sub 16 ani; etichetarea produselor alimentare procesate, pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară etc. În plan internaţional, avem de asemenea, exemple extreme: taxarea cărnii roşii sau a produselor cu grăsimi, inclusiv brânza, interzicerea foie gras etc.
Coaliţia a atras rapid membri din întregul sector al bunurilor de larg consum şi nu numai, îngrijoraţi de tendinţa reglementatorilor de a lua de pe-o zi pe alta măsuri care pot îngenunchia mediul de afaceri fără nicio consultare cu cei direct vizaţi.