Spania, Portugalia şi Franţa au anunţat ieri că vor construi o conductă marină pentru a transporta hidrogen şi gaze între Barcelona şi Marsilia, înlocuind planurile de extindere a aşa-numitei conducte MidCat peste Pirinei, faţă de care Franţa s-a opus, transmite Reuters, notează News.ro.
"Ruta, numită BarMar, va fi folosită în principal pentru pomparea hidrogenului verde şi a altor gaze regenerabile, dar va permite temporar şi transportul unei cantităţi limitate de gaze naturale, pentru a ajuta la atenuarea crizei energetice a Europei", a declarat premierul portughez Antonio Costa.
Europa se luptă pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie alternativă, în faţa unei constrângeri din partea Rusiei, care a redus treptat fluxurile de gaze după ce Occidentul a impus sancţiuni, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie.
"Conducta este un răspuns la apelurile la solidaritate din partea partenerilor noştri europeni în faţa şantajului preşedintelui rus Vladimir Putin", a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez reporterilor, la Bruxelles, unde cei trei lideri s-au întâlnit ieri.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că "este imperativ ca Europa să rămână unită".
BarMar rezolvă un impas între Spania şi Portugalia, care doreau să extindă conducta MidCat, astfel încât să poată vinde gaze în Europa Centrală, şi Franţa, care a susţinut că realizarea conductei ar dura prea mult pentru a rezolva problemele de aprovizionare pe termen scurt.
"Este o veste bună, unul dintre cele mai vechi blocaje din Europa a fost depăşit", a spus Costa.
De asemenea, Spania şi Franţa au convenit să accelereze o interconectare electrică prin Golful Biscaya şi să identifice şi să lucreze la alte conexiuni între cele două reţele naţionale, potrivit unui comunicat comun.
Liderii celor trei ţări au convenit să se întâlnească din nou la Alicante, Spania, pe 9 decembrie, pentru a decide asupra calendarului construcţiei şi asupra finanţării.
Pe fondul rezistenţei Franţei, Spania şi Italia au abordat anterior ideea construirii unei conducte subacvatice între cele două ţări. Între timp, au făcut presiuni ca Franţa să accepte proiectul MidCat, care ar fi necesitat construirea a 100 km (62 mile) de conductă până la graniţa cu Franţa.
Spania a susţinut că extinderea conductei ar putea fi finalizată în mai puţin de un an, în timp ce Franţa a spus că se aştepta ca proiectul să dureze câţiva ani.
Spania a reprezentat 20% din anunţurile globale de investiţii în hidrogen verde în primul trimestru al anului 2022, pe locul doi după SUA, potrivit companiei de consultanţă Wood Mackenzie.
Compania Iberdrola, care construieşte cea mai mare fabrică de hidrogen verde din Europa în Puertollano, în centrul Spaniei, a refuzat să comenteze anunţul referitor la conductă.
Printre companiile spaniole care dezvoltă hidrogen verde se numără grupul de petrol şi gaze Cepsa, care va cheltui 7-8 miliarde de euro (7,8-8,9 miliarde de dolari) pentru a-şi muta activitatea către surse de energie cu emisii scăzute de carbon până în 2030.
CEO-ul Cepsa, Maarten Wetselsaar, a declarat pentru Reuters că acordul a plasat Spania în centrul planului Europei de diversificare, departe de energia rusă.
"Spania şi Cepsa pot deveni actorii centrali pe viitoarea piaţă a hidrogenului din UE, asigurând tranziţia energetică şi securitatea energetică în acelaşi timp", a spus el.
În ceea ce priveşte gazele naturale, Spania are şase terminale care îi permit să aducă gaze naturale lichefiate şi să le transforme în formă gazoasă şi trei instalaţii de stocare, în timp ce Portugalia are una.
Toate depozitele sunt pline aproape de capacitatea maximă, deoarece cererea consumatorilor de gaze din Peninsula Iberică a fost mai mică decât erau aşteptările, din cauza toamnei neobişnuit de caldă.
Spania are cea mai mare capacitate de regazificare din Uniunea Europeană, reprezentând 33% din totalul GNL şi 44% din capacitatea de stocare a GNL.
Statele Unite şi Nigeria se numără printre furnizorii cheie de GNL pentru Spania, care primeşte gaze şi din Algeria.
Preţurile gazelor din Peninsula Iberică au scăzut la cel mai redus nivel din aproape şase luni, deoarece terminalele de stocare sunt pline şi nu au infrastructura de conducte pentru a le trimite în alte părţi ale Europei Centrale, unde există cerere.
Ţări precum Germania, care din punct de vedere istoric au fost mai expuse importurilor ruseşti, caută soluţii multiple pentru a acoperi golul lăsat de decizia Rusiei de a limita oferta.
Germania a primit ieri primele livrări directe de gaze din Franţa, printr-o legătură de conductă în cadrul unui acord menit să ajute ambele ţări să facă faţă problemelor actuale de aprovizionare cu energie, a declarat operatorul francez de reţea GRTgaz.
""Franţa, care este mai puţin expusă importurilor ruseşti decât vecinul său de la est, deoarece majoritatea nevoilor sale sunt acoperite din Norvegia şi prin livrări de GNL, va livra la început 31 de gigawaţi-oră pe zi, folosind o conductă în regiunea Moselle", a spus GRTgaz.