SPECIALIŞTI BNR, DESPRE EFECTELE UNEI POSIBILE FUZIUNI ÎNTRE CELE PATRU MARI BĂNCI GRECEŞTI: "Băncile româneşti cu capital elen vor deveni o singură entitate"

Cele patru bănci româneşti cu capital grecesc s-ar transforma într-o singură entitate, în cazul în care acţionarii lor ar fuziona, ne-au explicat specialişti din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Afirmaţia vine ca urmare a unor declaraţii făcute de unii oficiali europeni şi preluate de Reuters, potrivit cărora o parte din cele mai mari bănci greceşti ar putea fi închise şi fuzionate cu alte instituţii financiare mai puternice, mişcarea urmând să fie parte a unei restructurări a sectorului bancar, ulterioară oricărui plan economic de salvare a ţării.

În acelaşi timp, surse din sectorul bancar autohton susţin că nu este obligatorie o fuziune între operatorii noştri financiari cu acţionariat elen, chiar dacă băncile mamă decid o astfel de mişcare, felul în care se vor întâmpla lucrurile în România depinzând de negocierea strategiei la nivelul grupurilor bancare greceşti.

Specialiştii BNR ne-au precizat: "În primul rând că acest proces, dacă se va realiza, va fi unul de durată. Însă, în cazul în care cele patru bănci din Grecia prezente şi în România vor fuziona, şi la noi se va întâmpla acelaşi lucru cu subsidiarele acestora, proporţional cu participaţia din Grecia. Cu alte cuvinte, vom avea de-a face cu o singură bancă, ce va avea un singur acţionar (noua entitate elenă), un singur preşedinte şi personal redus. Desigur că, într-un astfel de scenariu, vom asista şi la reducerea concurenţei din piaţă, însă noua bancă se va supune tot reglementărilor româneşti".

Sursele noastre ţin să precizeze, însă, că, în această perioadă tulbure, în fiecare zi se fac diverse speculaţii, de persoane mai mult sau mai puţin implicate.

Ieri, unul dintre oficialii europeni a spus că cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus şi Alpha Bank (toate acestea având subsidiare şi în ţara noastră) - ar putea fi reduse la doar două. "Economia greacă este în ruine. Asta înseamnă că băncile au nevoie de un restart", potrivit sursei citate, care a subliniat că o acţiune promptă va fi necesară în urma oricărui bail-out dintre Atena şi eurozonă, adăugând că Cipru poate fi un model în acest sens.

Un alt oficial a declarat că, deşi fuziunile băncilor sunt necesare, această măsură ar fi un proces care s-ar desfăşura pe un termen îndelungat.

Încă din toamna anului trecut, existau zvonuri pe piaţa noastră potrivit cărora ar fi avut loc discuţii în vederea fuzionării Bancpost cu Piraeus Bank sau cu Banca Românească.

Surse din piaţa bancară ne-au spus, la vremea respectivă, că instituţia financiară care ar urma să preia Bancpost va fi desemnată în urma deciziilor luate la nivelul băncilor mamă, cu sediul la Atena.

La începutul lunii octombrie 2014, au apărut ştiri în presă potrivit cărora Piraeus Bank ia în calcul preluarea Bancpost de la Eurobank, în schimbul cedării subsidiarei din Bulgaria sau a celor din Bulgaria şi Serbia.

Potrivit unui scenariu prezentat într-un plan de reorganizare întocmit la solicitarea Direcţiei Generale Concurenţă a Comisiei Europene, planul Piraeus propune ca băncile elene să-şi consolideze operaţiunile din Balcani prin schimburi de sucursale, astfel încât să ajungă la mase critice pe pieţele respective, după cum scria, în 8 octombrie, portalul elen Sofokleous10.

La vremea respectivă, reprezentanţii Piraeus apreciau că operaţiunile din România, Bulgaria, Albania şi Cipru sunt viabile şi de importanţă strategică pentru grup.

Presa elenă scrisese, cu câteva zile mai înainte, că Banca Românească, subsidiara National Bank of Greece (NBG), cea mai mare bancă din Grecia, este de vânzare.

Cele patru mari bănci greceşti - Eurobank, Piraeus, Alpha şi NBG - nu au reuşit să fuzioneze până acum, deşi, în trecut, a fost semnat un acord de fuziune între Eurobank şi NBG, acesta fiind anulat în ultimul timp, respectiv la începutul anului trecut.

Instituţiile financiare internaţionale care au salvat Grecia şi băncile greceşti de la faliment ar fi cerut întreruperea respectivului acord, pe seama temerilor că o bancă prea mare rezultată în urma fuziunii ar fi mai greu de salvat în cazul înrăutăţirii situaţiei din Grecia.

Sursele de presă au mai scris că lupta dintre Eurobank şi NBG s-ar da pe ocuparea poziţiei strategice din România, Bancpost fiind cea mai importantă subsidiară străină a Eurobank, cu o cotă de aproape o treime din activele grupului, respectiv 3,9 miliarde euro.

În iulie 2013, reprezentanţii creditorilor externi ai Greciei au solicitat băncilor comerciale elene, potrivit publicaţiei Kathimerini, să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est.

În contextul situaţiei din Grecia, conducerea Băncii Naţionale a României a transmis, în ultima perioadă, mesaje liniştitoare cu privire la băncile noastre cu capital elen, precizând că acestea au o solvabilitate şi o lichiditate foarte ridicate şi că Banca Centrală este dispusă să le ofere sprijin, în caz de nevoie, în calitatea sa de împrumutător de ultimă instanţă.