Speranţa unei aderări rapide a Suediei şi Finladei la NATO se îndepărtează tot mai mult

Speranţa unei aderări rapide la NATO a Suediei şi Finlandei scade, din cauza Turciei, care blochează procesul aderării şi acuză cele două ţări de susţinerea unor grupări kurde, informează news.ro.

Atât Suedia, cât şi Finlanda îşi continuă luni negocierile cu Turcia în vederea unei aderări la NATO, însă speranţa unei aderări rapide pare se se îndepărteze tot mai mult.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg se întâlneşte luni, la Bruxelles, cu reprezentanţi turci, suedezi şi finlandezi, cu speranţa de a debloca dosarul, înaintea unui summit al Alianţei Nord-Atlantice prevăzut săptămâna viitoare.

"Cred că este posibil, dar va fi foarte dificil. Acest lucru le va cere ambelor tabere să dea dovadă de o voinţă reală de a face un compromis", estimează într-un interviu acordat AFP drectorul Institutului de Studii Turceşti la Universitatea din Stockhom, Paul Levin.

Înainte de blocajul-surpriză turc, luna trecută, Stockholmul şi Helsinki - dar şi condicerea NATO de la Bruxelles - sperau la un proces rapid de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, printr-o afişare a unanimităţii celor 30 de membri actuali la summitul de la Madrid.

Însă premierul finaldez Sanna Marin a recunoscut săptămâna trecută riscul ca situaţia să fie "îngheţată", în cazul în care litigiul nu este deblocat până la summit.

"Dacă nu rezolvăm aceste probleme înaintea (summitului de la) Madrid, există riscul ca situaţia să fie îngheţată. Nu ştim cât timp, dar ar putea dura un anumit timp", a declarat ea la o reuniune a premierilor nordici.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut miercuri "măsuri concrete" din partea ameblor capitale nordice.

Ankara cere angajamente în scris.

Turcia acuză cele două ţări - dar mai ales Suedia - de susţinerea unor grupări kurde ca PKK şi YPG, pe care le consideră teroriste.

Ea cere totodată o rdicare a blocării exportului de armament, impusă de cele două ţări nordice, din cauza intervanţei militare a Turciei în Siria, în 2019, o înăsprire a legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le consideră teroriste.

Suedia a fost una dintre primele ţări care au clasat PKK drept organizaţie teroristă, încădin anii '80.

Însă, la fel ca multe ţări occidentale, ea şi-a exprmatsusţinerea faţă de YPG, aliate PKK în Siria, care au luptat împotriva jihadiştilor din Statul Islamic (SI), alături de Statele Unite.

Stockholmul a făcut deja câteva gesturi, subliniind că intrarea în NATO ar putea schimba poziţia autorităţii sale însărcinată cu exportul de armament privind Turcia.

Suedia şi-a înăsprit, de asemenea, legislaţia antiteroristă în ultimii ani, iar o nouă înăsprire urmează să intre în vigoare la 1 iulie, sublinia săptămâna trecută premierul Magdalena Andersson.