Sporurile salariale, motiv de dispută între magistraţi şi ministrul Muncii

Scăderea cheltuielilor de personal pare piatra de moară a actualei guvernări. Miniştrii Cabinetului Cîţu par incapabili să convingă cetăţenii că tăierile sau mai bine zis plafonările unor sporuri şi îngheţarea pensiilor şi salariilor bugetarilor în 2021 sunt măsuri necesare. Un nou exemplu negativ este Raluca Turcan, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, care a reuşit să enerveze atât judecătorii şi procurorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cât şi pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, după ce a afirmat că sporurile încasate de magistraţi reprezintă 85% din salariul acestora.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat, ieri, prin intermediul unui comunicat de presă că "a luat act cu indignare" de declaraţia ministrului Muncii, şi a susţinut că afirmaţiile cuprinse în ea sunt neadevărate.

CSM arată că, potrivit art.25 alin.1 din legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, suma sporurilor acordate cumulat pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază.

"Subliniem că această prevedere legală este respectată cu stricteţe în cadrul întregului sistem judiciar. Astfel, spre exemplu, în luna ianuarie 2021 ponderea sporurilor din totalul salariilor la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost de 23.83%", se arată în comunicatul de presă citat.

La rândul său, Corina Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, susţine că afirmaţiile Ralucăi Turcan, privind sporurile de 85% de care ar beneficia personalul din justiţie au un caracter "totalmente eronat' şi recomandă reprezentanţilor tuturor puterilor statului să facă declaraţii în baza unor informaţii reale.

Conform unui comunicat de presă emis de ÎCCJ, în ceea ce priveşte judecătorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate (în principal, grefierii, grefierii informaticieni etc.), care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Înaltei Curţi, totalul sporurilor aflate în plată este plafonat la 30% din salariul de bază/indemnizaţia de încadrare, în conformitate cu legea 153/2017. La nivelul ÎCCJ, suma sporurilor, fără indemnizaţia de hrană, acordate cumulat pe total buget este de 28,64% din suma salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, restul până la 30% (1,36%) fiind reprezentat de totalul indemnizaţiilor de hrană acordate, în condiţiile legii, tuturor membrilor personalului.

În documentul citat se mai arată că în privinţa funcţionarilor publici, personalului contractual şi a şoferilor (personalul conex) se află în plată un spor de 15% pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, iar agenţii procedurali şi aprozii beneficiază de un cuantum total al sporurilor de până la 30%, cuantum menţinut la nivelul lunii decembrie 2018.

"Caracterul totalmente eronat al informaţiilor vehiculate în spaţiul public de către ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale sub aceste aspecte demonstrează necesitatea ca reprezentanţii tuturor puterilor statului, în poziţionările publice legate de serviciul public al justiţiei, să se bazeze pe informaţii reale, verificate şi să adopte o poziţie de minim echilibru şi de cooperare loială cu autoritatea judecătorească. Toate indemnizaţiile şi salariile din cadrul autorităţii judecătoreşti sunt stabilite în baza legii, ale cărei dispoziţii sunt general disponibile, se reflectă în declaraţiile de avere ale judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi grefierilor sunt publicate în condiţiile legii, neexistând niciun fel de elemente care să împiedice o documentare corectă şi completă pe această temă, astfel că asemenea erori nu pot fi considerate acceptabile", a declarat Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ.

Şi Parchetul General a emis un comunicat de presă în care arată că sporurile de care beneficiază procurorii şi personalul auxiliar de specialitate sunt următoarele:

- spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat;

- spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază;

- spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5% aplicat la salariul de bază.

Conform art. 25 aliniat 1 din legea salarizării unice, sporurile de mai sus nu au fost acordate în maximul total de 45% nu au fost acordate, ci în maximul de 30% din indemnizaţia de încadrare, pentru procurori, personalul asimilat şi personalul auxiliar de specialitate, fiind menţinute la nivelul valoric din anul 2018 prin reglementări legale succesive. Celelalte categorii de personal (funcţionari publici, personal contractual, personal conex) beneficiază de un sigur cuantum pentru condiţii de muncă periculoase reprezentând maxim 15% din salariul de bază.