Toate monedele emergente au înregistrat o apreciere pe parcursul şedinţei valutare de ieri, deşi intervalul de fluctuaţie a fost diferit, ca urmare a declaraţiilor comune ale guvernatorilor băncilor centrale din Ungaria, Cehia şi Polonia. Ei au susţinut că deprecierile monedelor emergente din ultima perioadă sunt exagetare, fiind cauzate de tendinţa pieţelor de a exagera în condiţiile unor veşti proaste privind fundamentele economice.
Leul a avut o evoluţie puţin volatilă spre deosebire de zlotul polonez şi forintul maghiar, moneda naţională apreciindu-se cu doar 0,05% faţă de şedinţa de luni.
Volatilitatea mai redusă a leului în comparaţie cu celelalte valute din regiune este determinată de nivelul mult mai ridicat al dobânzilor din ţara noastră, faţă de ţările emergente şi zona euro, au explicat analiştii din bănci. Dacă la noi, Banca Naţională a crescut în mod constant dobânda de politică monetară pe parcursul anului trecut, situaţia internaţională economică dificilă a determinat celelalte bănci centrale europene să reducă dobânzile, în speranţa încurajării creditării ce stă la baza relansării economice, ne-au mai explicat dealerii.
În şedinţa valutară de ieri, euro a fost cotat cu 4,2755 lei la cumpărare, respectiv 4,2785 lei la vânzare, înregistrând un minim al zilei de 4,2680 lei pe un euro. Zlotul polonez s-a apreciat de la 4, 6850 unităţi pentru un euro, până la 4,6650 de unităţi/euro, minimul zilei fiind de 4,6350 de unităţi/euro. Forintul s-a întărit şi el de la 298,8 la 297 unităţi pe un euro, cu un minim al zilei de 296,2. În schimb, coroana cehă a înregistrat cea mai uşoară apreciere între monedele din regiune, cursul scăzând cu 0,02%.
În următoarele săptămâni, analiştii financiari se aşteaptă la o apreciere a leului până la un nivel de 4,22 lei/euro, dar nu mai jos de 4,2150 de lei pentru un euro. Printre motivele acestei evoluţii, dealerii au precizat măsurile anticriză aşteptate în zilele următoare din partea administraţiei de la Washington, lucru ce poate influenţa rata de schimb a dolarului faţă de euro, mizându-se pe o uşoară apreciere a monedei americane.
Pe piaţa interbancară, dobânzile overnight au fluctuat într-un interval larg, între 14% şi 20%, pe parcursul şedinţei de ieri. Totuşi, analiştii estimează o uşoară scădere a acestora în următoarele zile, în condiţiile în care s-a sfârşit perioada de început a constituirii rezervelor minime obligatorii de către băncile comerciale.
Marian Anton
Agenţia de rating Standard & Poor"s a inclus România în grupa statelor cu vulnerabilitate mai mare, alături de statele baltice, Bulgaria şi Ungaria, agenţia de rating estimând creşterea economiei româneşti la 0,8% în 2009, după un avans de 7,3% în 2008. S&P mai susţine că ţările baltice (Letonia, Estonia şi Lituania) precum şi Bulgaria, Ungaria şi România "contemplează disperarea" din cauza datoriilor externe şi a deficitelor de cont curent.
Economiile din Europa de Est ar putea să se confrunte cu o criză regională de amploare, pe măsură ce încetinirea economiei mondiale conduce la scăderea cererii pentru exporturile lor iar băncile occidentale care au fost afectate de criza creditului îşi reduc împrumuturile, a anunţat ieri agenţia de rating Standard & Poor"s
"Sunt prezente toate ingredientele pentru o criză regională semnificativă", apreciază economistul S&P, Jean-Michel Six. "Cu toate acestea, amploarea problemelor diferă în interiorul regiunii, ceea ce conduce la o diversificare a perspectivelor pentru ţările din Europa de Est", se mai arată într-un raport S&P.
"Există încă speranţe" pentru Cehia, Polonia şi Slovacia, unde cheltuielile de consum vor reuşi mai bine decât în restul regiunii să ajute la contracararea scăderii exporturilor. În plus, deficitele bugetare mai mici decât în alte ţări vor oferi un spaţiu de manevră mai mare pentru stimularea creşterii, crede agenţia de rating.
Pentru Bulgaria, S&P crede că principala vulnerabilitate este finanţarea prin datorie a deficitului de cont curent şi regimul de consiliu monetar, care împiedică ajustarea cursului de schimb. Deşi alte agenţii de rating prognozează o creştere de aproximativ un procent, S&P crede că scenariul de creştere negativă nu poate fi exclus.
Pentru Ungaria, S&P estimează că o diminuare severă a fondurilor pe pieţele financiare, împreună cu o deteriorare a exporturilor, va conduce la încetinirea economiei, astfel că PIB va înregistra un recul de 2,5 procente în acest an. Ungaria ar putea să înregistreze o creştere economică abia în 2010, când este prognozată o expansiune a PIB de 0,5 procente.
English
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
