STÂNGA POLITICĂ ARUNCĂ FINANŢELE PUBLICE ÎN AER Modificarea rectificării bugetare trece de Parlament şi adânceşte deficitul

Majoritatea parlamentară alcătuită din PSD, ALDE, Pro România, UDMR şi PPU-SL a modificat rectificarea bugetară aprobată de Guvern în 14 august. Cu 242 voturi pentru, 147 voturi împotrivă, 11 abţineri şi un parlamentar care nu a votat, stânga politică impune Guvernului, prin modificarea rectificării bugetului de stat, să majoreze din acest an cu 40% valoarea punctului de pensie, fapt ce implică un efort bugetar care va ridica, la finalul lui 2020, deficitul la peste 10% din Produsul Intern Brut. Pentru punerea în practică a majorării pensiilor, parlamentarii au votat şi modificarea rectificării bugetului asigurărilor sociale de stat cu 246 de voturi pentru, 140 de voturi împotrivă şi 16 abţineri.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu şi liderii grupurilor parlamentare ale PNL au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională noile acte normative. Conform estimărilor analiştilor economici, dacă modificările operate de Parlament vor intra în vigoare, deficitul bugetar s-ar putea să depăşească chiar 11% în acest an, iar pentru finanţarea lui va fi nevoie de antamarea unui împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, deoarece nicio altă instituţie bancară nu ne va acorda sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

Dezbaterile în cadrul şedinţei de plen au fost furtunoase cu acuzaţii aruncate dintr-o parte într-alta a scenei politice parlamentare.

La începerea şedinţei, deputatul Zachariae Benedek, din partea UDMR a propus ca să fie eliminat amendamentul privind plafonarea datorie publice în 2020 la 40% din PIB. Motivarea reprezentantului UDMR a fost aceea că un grad de îndatorare mai mare va permite Guvernului să aplice modificările operate de Parlament cu privire la majorarea pensiilor, a salariilor cadrelor didactice şi a altor cheltuieli bugetare.

Toate grupurile politice au fost de acord cu propunerea UDMR ca datoria publică să nu mai fie plafonată la 40% în acest an, în condiţiile în care rectificarea bugetară a fost modificată cu creşteri de cheltuieli la mai multe capitole. Au votat pentru eliminarea plafonării datoriei publice 384 parlamentari, un vot a fost împotrivă şi s-au înregistrat 2 abţineri. Cu alte cuvinte, Parlamentul dă mână liberă Guvernului să se împrumute pentru susţinerea noilor cheltuieli bugetare cauzate de creşterea cu 40% a valorii punctului de pensie, de majorarea salariilor cadrelor didactice la valoarea pe care ar fi trebuit să o atingă la 1 ianuarie 2022, de suplimentarea cu 1,5 miliarde lei a fondurilor pentru primării, de cele 400 milioane lei acordate către Start-up Nation şi de dublarea alocaţiilor copiilor. Dar, conform analiştilor economici, contractarea unor noi împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor publice va duce la creşterea deficitului bugetar, cu mult peste 8,6% estimat de Guvern la data rectificării bugetare - 14 august.

Reprezentanţii PNL au propus ca proiectele de acte normative să fie retrimise la comisii, deoarece nu conţin punctele de vedere ale Guvernului cu privire la amendamentele adoptate.

Senatorul liberal Gabriel Andronache a precizat: "Grupul PNL susţine că a fost încălcat articolul 63 alineat 1 din Regulament, care dispune că cele două comisii(n.r. - de buget-finanţe) întocmesc un raport cu amendamente admise şi respinse, cu o scurtă motivare a soluţiei adoptate. Dispoziţiile din Regulament trebuie coroborate cu cele din articolul 111 din Constituţie referitoare la colaborarea loială între autorităţile statului şi solicitarea opiniei Ministerului Finanţelor pentru fiecare amendament referitor la bugetul de stat. Cei care fac amendamente trebuie să prezinte o declaraţie conform căreia cheltuiala se încadrează în dispoziţiile din strategia fiscal-bugetară. O decizie recentă a Curţii Constituţionale spune că este obligatorie solicitarea punctului de vedere al Guvernului atunci când modificarea afectează bugetul de stat. Nerespectarea acestei obligaţii a Parlamentului are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate. În temeiul articolului 104 din Regulament, PNL solicită retrimiterea proiectului de lege la comisiile comune pentru refacerea raportului după realizarea procedurii prevăzută de legea responsabilităţii fiscale".

Propunerea PNL de retrimitere la comisii a proiectului de modificare a rectificării bugetare a fost respinsă cu 175 de voturi pentru, 225 voturi împotrivă, 6 abţineri, iar 11 parlamentari nu şi-au exprimat votul.

• Florin Cîţu: "Nu majorăm pensiile în detrimentul investiţiilor publice"

La dezbaterile generale, senatorul liberal Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice a declarat: "Nu îmi vine să cred că discutăm despre acest lucru, după ce am trecut abia prin analiza Standard&Poors pentru a ne menţine ratingul de ţară. Am văzut că în raportul comun al celor două comisii nu există nicio sursă de finanţare pentru creşterea punctului de pensie, cum nu este trecut nici în legea pensiilor. Conform legii pensiilor, sumele necesare se asigură prin creşterea deficitului bugetar, ceea ce ne arată că PSD nu a stabilit sursa de finanţare pentru majorarea cu 40% a valorii punctului de pensie şi nici a majorărilor ulterioare. Anul acesta am reuşit să creştem pensiile cu 14% şi alocaţiile cu 20%, chiar dacă nici pentru ele nu exista sursă de finanţare. Fostul ministru de finanţe, după şedinţa cu FMI de anul trecut, susţinea că majorarea de 40% se poate face doar pe seama reducerii drastice a investiţiilor publice. Noi nu facem aşa ceva, pe seama investiţiilor publice. El recomanda reanalizarea calendarului privind majorarea pensiilor. Guvernul PSD de atunci ştia că nu poate creşte pensiile. Ceea ce faceţi este un act de agresiune la stabilitatea financiară a României. O grupare vrea să arunce ţara în aer".

La rândul său, Alfred Simonis, liderul grupului deputaţilor PSD a afirmat că în loc să majoreze pensiile, Guvernul "a canalizat în ultimele luni foarte multă energie pentru blocarea legii pensiilor şi s-a luat la trântă cu bătrânii României".

"Îi lăsaţi să se descurce singuri, într-o perioadă în care este greu să se descurce singuri. Oamenii pe care îi numiţi asistaţi social mai au câţiva ani sau câteva luni de trăit. Încercaţi să creaţi bunăstare pentru ei, opriţi-vă din furat, din tunuri, din cheltuieli nejustificate şi veţi avea bani pentru majorarea cu 40% a punctului de pensie", a spus Alfred Simonis.

• Tăriceanu: "La ora actuală, 1,4 milioane de pensionari au doar 1000 lei pe lună pensie"

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că majorarea pensiilor cu 40% se va întoarce în economia naţională deoarece va creşte puterea de cumpărare a persoanelor vârstnice.

"Anul acesta legea bugetului de stat a fost adoptată prin asumarea răspunderii, fără dezbatere, fără amendamente şi prevedea majorarea pensiilor cu 40%. De fapt, era un praf în ochii pensionarilor. Ce s-a întâmplat ulterior? Guvernul s-a împrumutat cu 100 miliarde lei. De aceşti bani au profitat clienţii politici ai PNL pentru contracte dubioase în starea de urgenţă şi în starea de alertă pentru materialele de protecţie şi tablete, care nu au mai ajuns la destinatari. Premierul a cumpărat aleşi locali şi primari, prin 2 miliarde lei de la fondul de rezervă al Guvernului, care este destinat pentru acţiuni în cazuri excepţionale: secetă, incendii, şi aşa mai departe. Majorarea pensiilor are o dimensiune morală pentru că pensionarii au suferit din cauza erodării puterii de cumpărare, pentru că pensiile nu le-au fost indexate. Majorarea se va întoarce în economie. Cîţu şi Orban, în loc să privească la măsurile luate de alte ţări europene, refuză să facă acest lucru deoarece pensionarii nu sunt cei mai entuziaşti în a vota PNL. Un calcul cinic îi face să le dea doar o majorare de 14%. La ora actuală, 1,4 milioane de pensionari au doar 1000 lei pe lună pensie. Este degradantă atitudinea de dispreţ a Guvernului la adresa pensionarilor", a afirmat liderul ALDE.

În schimb, reprezentanţii liberalilor au acuzat PSD de iresponsabilitate politică.

Florin Roman, liderul grupului deputaţilor PNL a declarat: "Nu înţeleg decizia luată de PSD astăzi de a se opune retrimiterii proiectelor la comisii, în condiţiile prezentării viciilor de fond. Sunt costernat că înainte cu câteva zile de alegeri, PSD ia această decizie care aruncă în aer România. Numele PSD este iresponsabilitate. Doriţi să transformaţi România în Grecia, să o aduceţi în pragul falimentului şi apoi să strigaţi că de vină sunt liberalii. Este un demers iresponsabil, care nu ţine cont de cheltuielile făcute în pandemie. Aruncaţi o ţară europeană la marginea prăpastiei doar pentru a obţine câteva voturi în plus. Aţi demonstrat că nu vă pasă de România, nu vă pasă de oameni şi nici de viitorul acestei ţări. Veţi plăti nota la alegerile locale şi parlamentare. Vom ataca la CCR cele două proiecte de rectificare şi vom face tot ce ţine de noi pentru ca România să scape de PSD".

• UDMR - consecventă, de partea social-democraţilor

La rândul lor, reprezentanţii USR au anunţat că nu vor vota rectificarea bugetară propusă de PSD, în timp ce Kelemen Hunor, preşedintele UDMR a spus că maghiarii vor rămâne consecvenţi şi vor vota cele două proiecte de lege, pentru a majora pensiile cu 40%, deoarece politicile publice trebuie să devină consecvente şi predictibile.

Deputatul social-democrat Olguţa Vasilescu, fost ministru al Muncii în timpul căruia a fost iniţiată actuala lege a pensiilor a spus: "Vreau să le reamintesc membrilor Guvernului că nu respectă legea pensiilor. Începând cu 1 ianuarie 2020 ar fi trebuit să înceapă recalcularea pensiilor pe noua lege şi pe noua formulă de calcul, care ar fi dus la eliminarea inechităţilor dintre femei şi bărbaţi, între persoanele de acelaşi gen şi între persoanele care au lucrat chiar 40 de ani care primesc pensia minimă ca persoanele care au muncit sub 15 ani. Toate aceste lucruri trebuiau rezolvate. Până la acest moment, trebuiau recalculate aproximativ 2 milioane de dosare, dar nu s-a recalculat nici măcar unul, ceea ce ne face să credem că Guvernul nu doreşte să aplice legea pensiilor sub nicio formă. Dacă aţi fi vrut să o aplicaţi, nu luaţi 6,8 miliarde lei din bugetul Ministerului Muncii ca să îi transmiteţi către alte instituţii în an electoral şi să furaţi astfel un drept al pensionarilor conferit de lege. Dacă aţi fi completat suma respectivă cu 2,4 miliarde lei, aţi fi avut banii necesari pentru majorarea cu 40% a valorii punctului de pensie".

Ea a menţionat că Guvernul a preferat să piardă 3,5 miliarde lei din neimpozitarea contractelor part-time, mai multe miliarde din neaplicarea taxelor stabilite prin OUG 114/2018 cu privire la bănci, corporaţiile din energie şi firmele de asigurări, adică "acele entităţi care şi-au dublat veniturile în pandemie".

"Scutirile ar fi trebuit făcute către mediul de afaceri, către Horeca, către industrii în pericol să dispară în pandemie. Preferaţi ca 2 milioane de români care au în acest moment pensia sub 1000 lei să trăiască în sărăcie decât să primească drepturile conferite prin lege", a spus Olguţa Vasilescu.

Principalele prevederi ale modificării rectificării bugetare sunt:

- abrogarea majorării punctului de pensie cu 14%

- majorarea, de la 1 septermbrie, valorii punctului de pensie cu 40%

- alocarea a unui miliard lei unităţilor administrativ-teritoriale şi a 500 milioane lei pentru municipiile reşedinţă de judeţ

- creşterea salariilor cadrelor didactice la valoarea pe care ar fi trebuit să o primească la 1 ianuarie 2022.

- majorarea cu 5,6 miloane lei a bugetului Camerei Deputaţilor

- alocarea a unui supliment de 67 milioane lei pentru Ministerul Agriculturi, în scopul finanţării Programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

- suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri cu suma de 400 milioane lei, pentru programul Start Up Nation.

- suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu 20 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului "pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în scopul sprijinirii financiare a Administraţiei Patriarhale, în vederea continuării lucrărilor de construire a Ansamblului Catedralei Mântuirii Neamului".