"Startup-urile de succes româneşti migrează în afara ţării"

Reporter: Care sunt principalele elemente pe care îşi bazează Early Game Ventures decizia de investiţie într-o companie? De ce?

Florin Vişa: Avem un proces de selecţie riguros care implică evaluarea a nouă criterii de performanţă. Dintre acestea, cele mai importante aspecte pe care le luăm în considerare sunt fondatorii, produsul şi potenţialul de piaţă. Fondatorii trebuie să demonstreze competenţe antreprenoriale solide, pasiune pentru proiect şi o viziune clară. Produsul trebuie să ofere o soluţie inovatoare la o problemă reală, să aibă potenţial de scalabilitate şi să fie atractiv pentru piaţă. În ceea ce priveşte potenţialul de piaţă, analizăm dimensiunea şi creşterea acestuia, precum şi competiţia existentă.

Reporter: Early Game Ventures a lansat, relativ recent, cel de-al doilea său fond - EGV II. Pe lângă valoare şi dimensiunea tichetului, care sunt diferenţele dintre acest fond şi primul? Ce doriţi să realizaţi cu EGV II?

Florin Vişa: Cu EGV II, continuăm să investim în potenţialul tehnologic românesc şi internaţional, consolidând teza primului fond. Am mărit substanţial dimensiunea fondului pentru a putea oferi companiilor mai multă finanţare iniţială, permiţându-le să îşi dezvolte produsele şi să îşi extindă operaţiunile mai rapid. Totodată, am extins aria geografică de investiţii şi am lărgit lista domeniilor în care investim. Am adăugat health-tech, alături de enterprise software, cybersecurity, Dev Tools, EduTech, AI, Mobility, AgriTech, EnergyTech şi Fintech.

Pentru a răspunde mai bine nevoilor pieţei, am adaptat propunerea noastră de investiţie, concentrându-ne pe companii cu potenţial global. Dorim să fim un partener de încredere pentru antreprenorii din domeniul tehnologiei, oferindu-le nu doar capital, ci şi expertiză şi o reţea vastă de contacte.

Reporter: Care sunt principalele elemente care vă determină să luaţi decizia de ieşire dintr-o investiţie? De ce?

Florin Vişa: Decizia de a ieşi dintr-o investiţie este luată în urma unei analize atente a mai multor factori. Evaluăm în primul rând performanţa unei companii în raport cu obiectivele iniţiale de creştere şi profitabilitate. De obicei, urmărim să rămânem implicaţi în dezvoltarea companiei, până când aceasta îşi atinge potenţialul maxim, îşi încheie faza de creştere rapidă şi intră într-o etapă de maturitate.

În general, urmărim să fim parteneri pe termen lung şi ne aşteptăm să rămânem acţionari în companiile de succes mai mult de şase ani. În plus, obiectivele noastre strategice pe termen lung şi performanţa generală a portofoliului nostru joacă un rol crucial în decizia de a ieşi dintr-o investiţie. Scopul nostru este să luăm decizii care să maximizeze randamentele pentru investitorii noştri, aliniindu-ne în acelaşi timp cu direcţia strategică a fondului şi cu nevoile companiei în care investim.

Reporter: Care consideraţi că a fost cea mai bună investiţie pe care a făcut-o Early Game Ventures până în acest moment? Dar cea mai puţin reuşită?

Florin Vişa: Considerăm că cea mai de succes investiţie a Early Game Ventures până în prezent a fost în compania Druid AI. Încă de când am evaluat prima oară oportunitatea, ne-a convins experienţa deosebită a lui Liviu Drăgan şi a echipei sale de fondatori dar şi potenţialului disruptiv al produselor dezvoltate de aceştia.

Am fost primul fond care a investit în Druid încă din 2019 şi astfel am contribuit la creşterea de peste 20 de ori a valorii companiei în aceşti cinci ani. De asemenea, am pregătit structura companiei pentru investiţii ulterioare şi am continuat să investim capital în etapele iniţiale până când rolul nostru a fost preluat de fonduri mai mari din Marea Britanie şi Statele Unite.

Suntem încrezători că această investiţie va continua să genereze valoare adăugată atât pentru companie, cât şi pentru investitorii noştri.

În lumea investiţiilor de tip venture, succesul se măsoară prin câştigători, iar eşecurile sunt doar lecţii valoroase. Chiar dacă există investiţii care nu au evoluat conform aşteptărilor, acestea au oferit oportunităţi importante de învăţare şi dezvoltare.

De multe ori, eşecurile nu sunt rezultatul unor erori de management, ci al unor factori externi, cum ar fi schimbări neprevăzute în piaţă, concurenţă acerbă sau evoluţii tehnologice disruptive. Considerăm că fiecare investiţie, indiferent de rezultat, contribuie la creşterea expertizei noastre şi la consolidarea poziţiei fondului pe piaţă.

Reporter: Care ar fi în opinia dumneavoastră, principalul minus a antreprenorilor din România faţă de cei din Europa de Vest sau Statele Unite? Care credeţi că ar fi motivele?

Florin Vişa: Principalele diferenţe între antreprenorii români şi cei din alte regiuni provin în primul rând de la nivelul mental, nu de la vreo barieră fizică. Eu cred cu tărie că inovaţia nu are graniţe, iar potenţialul uman este universal.

În cazul României, însă, anumite influenţe culturale şi contextuale pot limita aspiraţiile antreprenorilor, făcându-i mai reticenţi să îşi asume riscuri şi să urmărească obiective ambiţioase. Aceasta poate fi atribuită în parte unei mentalităţi mai conservatoare şi unei tendinţe de a gândi pe termen scurt.

Cu toate acestea, este important de menţionat că există şi excepţii şi că peisajul antreprenorial din România se schimbă rapid. Tot mai mulţi antreprenori români îşi îndreaptă atenţia către inovaţie şi dezvoltare pe termen lung, iar ecosistemul antreprenorial se maturizează constant.

Reporter: În afară de bani, care sunt nevoile pe care le au startup-urile din ţara noastră? Care ar fi explicaţiile ?

Florin Vişa: Startup-urile româneşti, deşi adesea excelent pregătite din punct de vedere tehnic, necesită sprijin semnificativ în domeniile vânzărilor şi strategiei de go-to-market. Pe lângă finanţare, aceste startup-uri au nevoie de mentorat, reţele de networking, infrastructură tehnologică şi o cultură antreprenorială puternică. Aceste resurse sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi succesul startup-urilor, deoarece oferă îndrumare, conexiuni, instrumente, stabilitate şi un mediu propice pentru inovaţie. Mulţi dintre antreprenorii români în care investim sunt la primele experienţe şi au nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta abilităţile de management şi de afaceri.

Reporter: Cum arată piaţa de venture capital din România comparativ cu cea a ţărilor comparabile din Europa de Est şi cu cea din Europa de Vest ? Care sunt provocările dar şi oportunităţile?

Florin Vişa: Piaţa de venture capital din România, deşi în creştere, este încă în fază incipientă comparativ cu ţările mai dezvoltate din Europa de Vest. La nivel de investiţii tip venture capital pe cap de locuitor, cifrele României sunt de cinci ori mai mici decât media europeană, iar ca pondere în produsul intern brut sunt de zece ori mai mici. Mai mult decât atât, întreaga piaţă europeană de venture capital este de şase ori mai mică decât piaţa de venture capital din Statele Unite. Însă aici vorbim în primul rând de polarizare, piaţa de VC din ţara noastră este mai mare decât cea din 21 de state americane, dar este de 320 de ori mai mică decât cea din California.

Aici începem să ne apropiem de a înţelege natura problemei, un ecosistem pentru venture capital se bazează pe aşa numitul efect de reţea, un ecosistem, o reţea mai bună creşte geometric piaţa de venture capital, de aceea vorbim de ecosisteme ale anumitor oraşe, un oraş ca Tallin este mai bine dezvoltat decât orice oraş din Italia. Niciun oraş din România nu este încă pe această hartă a primelor 100 de ecosisteme de venture capital. Aceste ecosisteme se construiesc în timp şi oraşele din România sunt pe calea cea bună, avem acceleratoare, avem fonduri de investiţii, avem investitori tip angel şi vom avea mai multe startup-uri de succes. Provocarea este că pentru aceste startup-uri, va fi mult mai eficient să crească în afara ţării, de altfel, aproape 80% din startup-urile de succes româneşti se relocalizează în afara ţării, tocmai pentru a beneficia de ecosisteme cu efect de reţea mai puternic. Totuşi ele îşi vor păstra majoritatea locurilor de muncă în România.

Reporter: Ultimii ani au fost marcaţi de pandemie, urmată de o inflaţie ridicată şi dobânzi mari. Ce schimbări au adus aceste elemente asupra modului în care Early Game Ventures evaluează oportunităţile de investiţii?

Florin Vişa: Întotdeauna am acordat o atenţie deosebită capacităţii companiilor de a se adapta rapid la schimbările de pe piaţă şi de a-şi găsi soluţii creative pentru a depăşi provocările economice. Dorim să investim în antreprenori şi companii care demonstrează rezilienţă, inovaţie şi capacitatea de a pivota strategiile de afaceri pentru a face faţă schimbărilor, de orice natură ar fi acestea.

Prin investiţii în companii cu o viziune pe termen lung şi o capacitate de adaptare puternică, Early Game Ventures urmăreşte să obţină randamente semnificative pe termen lung. Suntem convinşi că până la maturitatea investiţiilor noastre, multe dintre aceste provocări economice vor fi rezolvate, iar companiile în care investim vor beneficia de un mediu economic mai favorabil.

Reporter: Care ar fi principalele modificări legislative care, din punctul dumneavoastră de vedere, ar ajuta dezvoltarea activităţii de venture capital din România?

Florin Vişa: Cele mai recente statistici arată că la nivel european industria de venture capital aduce randamente mai mari pe termen de 3-15 ani decât piaţa de capital. În acelaşi timp la nivel european, dar şi în România, principalii investitori sunt instituţiile publice, în principal Fondul European de Investiţii, urmate de câteva corporaţii, investitori individuali şi aşa numitele family offices - companii de investiţie de familie.

Este nevoie de legislaţie primară dar şi secundară care să permită şi chiar să încurajeze băncile, firmele de asigurări şi fondurile de pensii să aloce anumite sume către zona de venture capital - chiar şi 0,1% anual ar dubla valoarea finanţărilor disponibile pentru venture capital, cu efect zero asupra siguranţei sistemului financiar.

Reporter: Care sunt planurile sau obiectivele Early Game Ventures pentru următorii trei-cinci ani?

Florin Vişa: Obiectivul fondului Early Game Ventures II în următorii cinci ani este să investească mare parte din cele 60 de milioane de euro ale fondului, în 25-30 de startup-uri din România şi din regiune care au potenţial de creştere la nivel global. În acelaşi timp, obiectivul fondului Early Game Ventures I este în primul rând să returneze investitorilor sumele investite, şi ne dorim să facem asta într-un termen mai scurt decât media europeană de opt ani de la înfiinţarea fondului, iar în acelaşi timp să gestioneze portofoliul existent şi să realizeze exituri profitabile pentru a aduce randamente peste ţinta de 30% anual pe care o aşteaptă investitorii noştri. Prin volumul mare de tranzacţii specifice strategiei fondului, vom rămâne o prezenţă constantă în piaţă, anunţând până la şase investiţii noi anual însoţite de două-trei exituri de succes.

Reporter: Vă mulţumesc!