Statele G7 dezbat înfiinţarea cotei globale a impozitului pe profit, pentru taxarea marilor corporaţii

Miniştrii de finanţe ai statelor G7 ar putea sprijini înfiinţarea unei cote a impozitului pe profit la nivel global, în cadrul discuţiilor care vor avea loc la Londra, vineri, relatează The Guardian, citat de Digi24.

Din grupul G7 fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Japonia, Italia.

Reforma, care ar putea deveni un reper, vine în contextul în care guvernele lumii se confruntă cu niveluri record de împrumuturi din cauza pandemiei de coronavirus.

Miercuri, SUA a ameninţat cu impunerea de bariere tarifare punitive pentru UK şi alte cinci ţări, ca represalii după ce acestea au impus, recent, taxe pe servicii digitale asupra companiilor americane.

Propunerile administraţiei Biden sunt menite să înlocuiască astfel de decizii unilaterale prin crearea de acorduri internaţionale prin care să fie "capturate" profiturile imense făcute de giganţi precum Apple şi Microsoft în Europa şi pe alte continente.

Acordul ar urma să asigure într-un final plata de către multinaţionale şi companiile gigant a dărilor adecvate nivelului lor financiar. Reforma ar limita capacitatea acestor companii de a îşi muta profiturile în paradisuri fiscale pentru a scăpa de taxe. Este, de exemplu, cazul Microsoft - filiala irlandeză a companiei a realizat un profit de 315 miliarde de dolari anul trecut, dar nu a plătit niciun impozit pe profit, deoarece este înregistrată în Insulele Bermude, care este paradis fiscal.

Cum ar putea funcţiona cota de taxare

Negocierile pentru reforma sistemului global de taxare sunt active încă din timpul crizei din 2008, iar ultimele discuţii între cele 135 de ţări al OECD au avut loc în Paris.

Există aşteptări că sprijinul din partea G7 va fi esenţial pentru a obţine un sprijin şi mai amplu la G20, în cadrul căruia miniştrii de finanţe ai acestor ţări se vor întâlni în Italia, luna viitoare. Scopul este obţinerea unui acord final până în octombrie.

Pilonul 1 al unui potenţial acord presupune că ţările vor primi dreptul de a taxa o parte a profiturilor generate în jurisdicţiile lor de o multinaţională cu sediul în altă ţară. Acest lucru ar însemna taxarea directă a sursei de venit a companiei, precum vânzarea de pantofi sau de servicii digitale, fără să mai conteze dacă această companie are sediul în ţară sau în străinătate.

Pe baza pilonului 2, o cotă de impozit pe profit va fi impusă pe profiturile companiilor mari cu sedii în jurisdicţiile lor. Această cotă minimă se va aplica doar multinaţionalelor cu venituri peste un anumit prag, iar aceste cifre specifice vor reprezenta principalul subiect de discuţie între guvernele ţărilor. Taxele respective ar urma să fie plătite în ţara în care se afla compania-mamă a multinaţionalei.

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a propus o cotă minimă de 21%, însă Washington-ul a micşorat recomandarea la 15%, recent, pentru a se asigura de sprijinul celorlalte ţări pentru această reformă.

Ce companii ar putea să plătească mai mult

Administraţia Biden a propus ca în jur de 100 de multinaţionale să fie incluse în Pilonul 1. Deşi nu a publicat o listă a acestor multinaţionale, experţii sunt de părere că în jur de jumătate dintre ele ar fi companii americane, inclusiv opt firme de servicii digitale.

Planurile Washington-ului ar urma să înlocuiască propunerile de la OECD de anul trecut. Acestea includeau un prag de venituri de 750 de milioane de euro şi criterii care să "îngusteze" centrarea pe "servicii automate digitale", cu pragul marjei de profit de 10%. Acest plan ar fi "capturat" taxe de la aproximativ 2.300 de multinaţionale.

Anterior, SUA s-a obţinut de la măsuri care ar fi ţintit firme care furnizează servicii digitale, majoritatea având sedii în SUA.

Conform experţilor, planul lui Biden ar urma să nu includă companiile digitale, dar s-ar aplica tuturor firmelor cu excepţia băncilor şi companiilor care se ocupă de resurse naturale.

Sub planul pilonului 2, până la 8.000 de multinaţionale ar fi incluse ca taxabile. O analiză a EU Tax Observatory arată că printre companiile care ar putea fi puse să plătească mai multe taxe se află giganţii petrolieri BP, Shell, Iberdrola şi Repsolm, firme de telecomunicaţii şi unele bănci.

O cotă de 21% ar aduce 640 de miliarde de dolari în plus la bugete

OECD a estimat, anul trecut, că veniturile din taxe ar putea creşte cu cel puţin 81 de miliarde de dolari cu ajutorul acestor reforme. Pilonul 1 ar putea aduce la bugete între 5 şi 12 miliarde de dolari, în timp ce pilonul 2 ar colecta între 42 şi 70 de miliarde de dolari.

Aceste sume ar fi colectate dacă cota globală minimă ar fi de 12,5%. The Tax Justice Network, un grup de activişti, estimează că o taxă de 21% a aduce în jur de 640 de miliarde de dolari în plus la bugetele ţărilor lumii.

De asemenea, un astfel de tip de taxă ar fi greu de evitat de companii, mai ales dacă reforma va fi aprobată de un număr mare dintre economiile mari ale lumii. Pe baza pilonului 2, fiecare ţară ar putea să colecteze taxe de la propriile multinaţionale. Spre exemplu, dacă o companie din UK efectuează operaţiuni în Singapore, atunci guvernul britanic ar putea impune taxe adiţionale asupra ei pentru a o face să plătească acea cotă minimă stabilită.

Iar dacă o companie şi-ar muta sediul într-o jurisdicţie cu taxe mai mici, noile reguli ar permite ţării să aplice cota minimă la operaţiunile companiei efectuate în graniţele sale.

Discuţiile principale vor fi centrate mai ales pe dimensiunea cotei minime, în contextul în care unele ţări au cote de taxare mai mici decât cea propusă - Irlanda are o cotă de12,5%, iar Ungaria de 9%. Experţii sunt de părere, însă, că un acord pentru o cotă globală de 15% ar putea fi atins, mai ales pentru că diferenţele nu sunt majore.

Joe Biden a propus o cotă de taxare de 15% pentru Statele Unite

Biden, care se bucură în Senatul american doar de o majoritate tehnică de 50 de voturi + votul Kamalei Harris, în cazul în care există egalitate perfectă, a trebuit să negocieze cu republicanii votarea acestui proiect de lege, conform Reuters.

În schimbul acestei reduceri semnificative, republicanii au acceptat să voteze un proiect pentru cheltuieli pe infrastructură de cel puţin un trilion de dolari.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, spune că propunerea "ar trebui să fie pe deplin acceptabilă" pentru republicanii care îşi doresc ca scutirile de taxe din 2017, ale fostului preşedinte Trump, să rămână în vigoare, dar a afirmat că administraţia este deschisă să negocieze şi alte opţiuni atâta vreme cât taxele nu vor creşte pentru persoanele care câştigă mai puţin de 400.000 de dolari pe an.