Războiul economic dintre Statele Unite şi China a marcat o nouă posibilă mutaţie neaşteptată la finalul săptămânii trecute, Reuters relatând că administraţia preşedintelui american Donald Trump are în analiză un plan ce prevede delistarea companiilor chineze de la bursele americane. Mişcarea ar fi parte dintr-un plan extins al Casei Albe, aflat încă în discuţie, pentru a limita fluxurile de capital pe ruta New York - Beijing şi în esenţă investiţiile americane în China.
"Scurgerea" de informaţii a venit atât înaintea aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea statului comunist chinez, sărbătorită astăzi la Beijing, cât şi înaintea celei de-a 13-a rundă oficială de negocieri între Statele Unite şi China, preconizată că va începe pe 10 octombrie, la Washington, cu scopul încheierii războiului comercial ce ţine deja de circa cincisprezece luni. Incertitudinea comercială inerentă disputei dintre cele două mari economii ale lumii a dus la prăbuşirea sectorului manufacturier global către recesiune, iar semnalele privind extinderea efectelor negative către sectorul serviciilor au început să se vadă deja în Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană.
Duminică, un reprezentant al Trezoreriei americane a răspuns în mod oficial la cererile presei de la Washington notând că "administraţia Trump nu vizează blocarea companiilor chineze de a se lista pe bursele din SUA, la acest moment". Măsurile extinse luate în considerare pentru limitarea investiţiilor în companiile din China includ limitarea cotei acestora în indicii internaţionali alcătuiţi de companiile americane (precum familia indicilor MSCI) precum şi limitarea expunerii pe care o pot luat fondurile de pensii americane pe piaţa de acţiuni chineză.
Posibilitatea restricţionării fluxurilor de capital ale investitorilor americani vine într-un moment în care China renunţă la limitele privind investiţiile străine pe pieţele sale financiare, o mişcare ce la rândul ei apare în condiţiile în care deficitele bugetare ale Beijingului sunt estimate să crească semnificativ în anii următori, necesarul de finanţare sporindu-se substanţial. Totodată, în ultimul an şi jumătate mai mulţi actuali şi foşti oficiali ai Casei Albe, printre care şi Peter Navarro, consilierul lui Trump privind politica comercială şi industrială a administraţiei, au acuzat executivii de pe Wall Street că au pus la punct o diplomaţie din umbră pentru a intermedia un tratat comercial între cele două ţări, subminând eforturile administraţiei. La rândul său, Steve Bannon, fostul strateg-şef al Casei Albe, afirma în 12 septembrie, la o întâlnire a unui "comitet naţional de acţiuni", că finanţiştii americani au contribuit la ambiţiile economice şi la avansurile tehnologice ale chinezilor. "Acest monstru pe care trebuie să-l distrugem este creat de către Vest. Este creat de capitalurile noastre", spunea Bannon despre China.
Brendan Murray de la Bloomberg.com notează că discuţiile de la Casa Albă privind acest plan sunt în derulare la momentul prezent şi totodată separate de consideraţiile comerciale, astfel încât relaţia economică deja fragilă dintre cele două ţări să nu se prăbuşească complet. El mai spune că administraţia Trump caută să catalogheze posibilele restricţii drept o modalitate de a asigura siguranţă suplimentară investitorilor americani care finanţează creşterea companiilor şi economiei chineze pentru a nu provoca teamă investitorilor.
"Cred că această mişcare poate fi privită drept o nouă cale prin care administraţia (Trump) se asigură că expansiunea Chinei este restricţionată într-o anumită măsură. Atât cât permite legea şi reglementările SUA", adaugă Murray.
Rămâne de văzut ce putere are executivul american să interzică efectiv companiilor americane să investească în China, spune şi Kevin Rudd, fost premier al Australiei şi un specialist în materie de China.
"Ceea ce îi îngrijorează pe chinezi, în mod fundamental, este deriva generală către decuplarea economică pe termen lung (dintre cele două ţări). Despre comerţ discutăm în fiecare zi. Când treci la tehnologie şi Huawei, sunt subiecte importante. Dar, apoi, când începi să vorbeşti despre finanţe, chit că despre pieţe de capital sau restricţii pentru investiţiile străine directe (n.r. FDI), ne găsim într-un cu totul alt joc, unul mult mai periculos", spune Rudd.
În prezent, consiliul economic al Casei Albe întreprinde o analiză în ceea ce priveşte potenţialul impact al măsurilor luate în considerare, potrivit Bloomberg.
În iunie, reprezentanţi din ambele partide americane au introdus un proiect de lege ce forţează companiile chineze listate la bursele din Statele Unite să se supună supravegherii autorităţilor de reglementare americane, oferind acces inclusiv la auditori, în caz contrar riscând delistarea.
Autorităţile chineze au fost reticente mult timp să permită autorităţilor de reglementare ale altor ţări să inspecteze firmele locale, invocând motive de securitate naţională.
"Beijingului nu ar trebui să i se mai permită să îşi protejeze companiile de la respectarea legilor şi reglementărilor americane referitoare la transparenţă şi responsabilitate", a declarat senatorul republican Marco Rubio la momentul depunerii proiectului.
Într-o investigaţie separată, Reuters adaugă că operatorul bursei Nasdaq a modificat regulile de listare în aşa fel să limiteze ofertele publice iniţiale ale companiilor chineze de dimensiuni mici, care prezintă în general puţin interes pentru investitorii instituţionali americani prin prisma lichidităţii reduse şi acţionariatului concentrat.
Totodată, încercarea Nasdaq de a limita aceste listări are loc în condiţiile în care un număr tot mai mare dintre aceste companii chineze atrag capital din surse chineze şi nu de la investitori americani.
O sursă din interiorul operatorului bursier american a afirmat totuşi că modificările nu au fost efectuate în acord cu Casa Albă.