Statul ameninţă furnizorii de gaze cu controale şi taxe dacă nu reduc preţurile pentru populaţie

În contextul în care piaţa gazelor se va liberaliza complet de la 1 iulie, iar principalii furnizori care acoperă 90% din piaţă au trimis oferte ce practic menţin preţurile din reglementat, în ciuda mesajelor venite din partea Guvernului, reprezentanţii Statului au început să avertizeze E.ON şi Engie şi chiar să folosească cuvinte precum "abuz de poziţie dominantă" pentru a descrie situaţia creată de iminenta liberalizare şi de refuzul companiilor de a tăia factura.

Marţi, reprezentanţii E.ON România au declarat pentru Agerpres că nu există în prezent pe piaţă cantităţi de gaze disponibile la preţuri rezonabile şi pe termen lung, astfel încât facturile populaţiei să scadă de la 1 iulie. Engie nu a dorit să comenteze public subiectul liberalizării şi nici motivele pentru care nu reduce preţurile, în ciuda diferenţei dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziţia de la producători, care va fi eliminat la 1 iulie, şi nici pe cel de achiziţie al gazelor din piaţă - care acum este mult sub acel nivel -, iar situaţia s-a inflamat mai departe ieri.

În ultimele săptămâni, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a pus presiune pe furnizori să reducă preţurile, el înaintând un procent de 10-15%. Prezent ieri la o conferinţă pentru lansarea celei de-a doua ediţii a "Barometrului Securităţii Energetice", eveniment organizat de Academia Română, ministrul Popescu a continuat acuzaţiile la adresa furnizorilor de gaze reproşându-le că abuzează de poziţia lor dominantă pentru a nu reduce preţul pentru populaţie odată cu liberalizarea pieţei şi pentru a-şi umfla profiturile.

"Anumiţi furnizori abuzează de o poziţie dominantă şi nu îşi reduc preţurile la consumatorul final în momentul în care pe piaţă cumpără gazul de la producători la un preţ mult mai mic. Aici aş vrea să atrag atenţia că în momentul de faţă se tranzacţionează gazul prin acel program de gas release undeva la 30 - 30 şi ceva de lei pe MWh pentru vară şi undeva la 48-50 lei pentru perioada de iarnă până la sfârşitul anului. În comparaţie cu 68 de lei, cât este acum, este o diferenţă foarte mare şi nu văd nicio reacţie a celor doi mari furnizori de gaze, ba din contră, nişte declaraţii de presă uşor arogante ale unui furnizor de gaze, ceea ce îmi lasă, trebuie să recunosc, un gust amar, o dezamăgire", a spus ministrul.

Popescu a susţinut că situaţia nu va rămâne aşa. El a spus că guvernul are pârghiile necesare pentru a reduce preţurile, ameninţând voalat cu controale.

"Preţurile la populaţie ar trebui să scadă cu cel puţin 10-15% faţă de nivelul actual. Că nu va fi cu 1 iulie, că va fi cu 15, că va fi cu 1 august, dar va trebui să fie (o ieftinire - n. r.), pentru că nu putem să rămânem aşa. Vă asigur şi îi asigur pe toţi românii că avem pârghiile necesare la nivelul Guvernului să facem acest lucru dacă observăm că în continuare se abuzează de poziţie dominantă în piaţă. Consiliul Concurenţei este pregătit, ANPC-ul este pregătit, ANRE-ul este pregătit, noi, ministerul, suntem pregătiţi şi o să intervenim dacă va fi cazul", a mai afirmat Popescu.

Diferenţa respectivă intră natural în conturile companiilor. În acest context, prezent la aceeaşi conferinţă, Iulian Iancu, deputat PSD şi preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor, de altfel cel mai influent om din Parlament în domeniul energiei, a declarat că a fost adoptat marţi un amendament la Legea Energiei prin care se aplică o taxă (windfall tax - aplicată prima dată pentru companiile de utilităţi în 1997 de către guvernul britanic al lui Tony Blair) pe veniturile suplimentare obţinute de companii odată cu liberalizarea pieţei.

Pe bursă, cotaţiile gazelor cu livrare în a doua jumătate a anului au scăzut la circa 30-40 de lei pe MWh, faţă de 68 de lei, cât era preţul reglementat până acum.

"Liberalizarea este un proces ireversibil. Dar trebuie să fim conştienţi că o piaţă liberă nu este liberă de reguli, o piaţă liberă fără reguli este un dezastru pentru consumatori. Iată că preţul gazelor naturale s-a prăbuşit la cotaţii pe care nu le-a bănuit nimeni, iar dacă de la 68 de lei la Viena la ei s-a dus la 20 de lei şi la noi la 30 de lei, de la 30 la 68 sunt 38 de lei, ceea ce ar trebui să se resimtă în preţul consumatorului", a spus Iancu.

Potrivit acestuia, banii din taxa respectivă aplicată furnizorilor de gaze vor fi viraţi la bugetul de stat.

"Acum această diferenţă este preluată de furnizori, care au trimis consumatorilor o scrisoare spunând «vă păstrăm preţul». Nu este o atitudine responsabilă, dar poţi să te aştepţi într-o piaţă fără reguli la etică, la morală? Exclus. Atunci ce trebuie să facem? Trebuie să creăm o regulă, iar regula se numeşte «windfall tax», adică o sumă care îţi vine din vânt, din cer, nu ai făcut tu nimic ca să beneficiezi de ea. Atunci această taxă noi am introdus-o ieri în lege şi spune că la preţul pe care un furnizor îl plăteşte producătorului îi lăsăm marja lui de furnizare, dar majorată, iar diferenţa în totalitate se preia prin această taxă în bugetul de stat pentru consumatorul vulnerabil", a afirmat Iancu.

El a argumentat că este nevoie de această intervenţie pentru că nu ne putem aştepta de la un operator ca, de la sine putere, să renunţe la o sumă pe care o poate obţine având această libertate în piaţă.