Steen Jakobsen, Saxo Bank: "Dacă Marea Britanie iese din UE, va fi finalul politicilor europene"

Europa are nevoie de Marea Britanie mai mult decât are nevoie Marea Britanie de Europa, este de părere Steen Jakobsen, economistul şef Saxo Bank, care apreciază că un Brexit va fi finalul politicilor europene.

"Cred că referendumul despre Brexit, ca tot zgomotul politic din jurul său, nu este despre ieşirea sau rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, ci se va baza pe motivaţia oamenilor să meargă la urne, adică este vorba despre dorinţa oamenilor să îşi arate dispreţul faţă de politicieni", a declarat Steen Jakobsen, marţi, la Copenhaga.

Domnia sa a mai adăugat: "Nu aş fi surprins să văd Marea Britanie că părăseşte UE, nu aş fi surprins să văd că rămâne.

În orice caz, situaţia s-a schimbat după acordul obţinut de David Cameron, la Bruxelles. Avem o Europă cu două viteze - una pentru Marea Britanie, cu propriile reguli, şi una pentru noi ceilalţi".

Economistul şef Saxo Bank a mai precizat că, în opinia sa, dacă Marea Britanie iese din UE va fi un dezastru pentru politicile europene, "va fi finalul Europei".

Jakobsen opinează că dacă britanicii vor vota pentru Brexit, probabil vor fi doi trei ani de gălăgie, după care Marea Britanie va ajunge din nou la un fel de acord cu Europa.

"Pentru pieţele financiare, cred că nu va conta deloc (n.r. un Brexit), a mai spus reprezentantul băncii de investiţii.

Acesta a mai adăugat: "Avem nevoie de britanici să fie supăraţi, avem nevoie de britanici să fie cei care spun "nu", să fie contraponderea celor din Spania, Franţa, Italia. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să dăm toată puterea politicienilor".

Mads Koefoed, Head of Macro Strategy Saxo Bank, apreciază că, în cazul unui Brexit, probabil vom vedea veniturile companiilor britanice în scădere cu 10%, într-un scenariu de bază. Domnia sa a declarat: "Pe pieţe , probabil vor avea loc vânzări de active, înainte şi după eveniment.

Economic, este greu de cuantificat, va dura ani să se negocieze un exit, chiar dacă referendumul decide asta. Nu se va întâmpla imediat după vot".

În opinia lui John Hardy, Head of FX Strategy Saxo Bank, este loc de scădere pentru liră până la referendum şi după. Acesta apreciază că un eventual Brexit va avea un efect psihologic puternic, dar nu va avea nici un efect pe pieţele financiare.

În februarie, David Cameron, premierul Marii Britanii, a obţinut, la Bruxelles, un acord care îi conferă Regatului Unit "un statut special în Uniunea Europeană", însă nu a renunţat la ideea unui referendum pe marginea ieşirii Marii Britanii din UE, stabilind data pentru exprimarea votului în 23 iunie.

Ulterior, primarul Londrei, Boris Johnson, s-a alăturat campaniei în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Oficialii Băncii Angliei consideră că incertitudinile generate de referendumul pe care urmează să-l organizeze Marea Britanie, în iunie, cu privire la apartenenţa la UE (posibil Brexit), ar putea să afecteze investiţiile în această ţară, respectiv creşterea economică.

• Jakobsen: "Niciodată nu am avut mai puţin capitalism decât acum"

Economistul şef Saxo Bank este de părere că am ajuns să discutăm despre Brexit, guvernele devin tot mai radicale, SUA a ajuns să aibă un candidat la prezidenţiale precum Donald Trump, din cauza faptului că s-a rupt contractul social: "Mulţi dau vina pe capitalism, ceea ce este ironic, pentru că niciodată nu am avut mai puţin capitalism decât acum. Economiile de astăzi sunt planificate. (...) Dacă aş fi preşedinte al unei ţări, aş promite să nu fac nimic timp de cinci ani. Şi aş mai cere perlamentarilor ca pentru orice lege pe care o dau, să abroge două".

• "De când a început criza financiară, lumea a generat datorie suplimentară de 57 de trilioane de dolari"

Steen Jakobsen consideră că după întâlnirea G20 de la Shanghai, din februarie, printr-un deal indirect, s-a ajuns la concluzia că lumea nu merge cu un dolar mai puternic.

"De când a început criza financiară, lumea a generat datorie suplimentară de 57 de trilioane de dolari", a declarat economistul Saxo Bank , adăugând: "Majoritatea (n.r. acestei datorii), în afara SUA. Companiile din afara SUA au generat datorii în dolari. Cea mai mare parte a fost generată de China şi de pieţele emergente.

Pe vremuri, strategia ar fi fost să iei cei 57 de trilioane de dolari, să îi transformi în moneda locală şi să te aştepţi să ai un randament mai mare pe plan domestic şi apoi să returnezi datoria şi să spui «Mulţumesc că ne-aţi dat banii gratis». O singură problemă... în ultimii trei ani, dolarul s-a tot întărit, ceea ce nu a făcut doar ca plata datoriilor să fie imposibilă, dar a amânat reluarea creşterii economice, cât şi a preţurilor materiilor prime.

Aşa că orice întrebare aţi avea (n.r. către jurnaliştii din Europa de Est), eu voi da un singur răspuns: totul depinde de evoluţia dolarului american".

Steen Jakobsen a amintit că a prezis, în urmă cu 12 luni, că atunci când Fed va creşte dobânzile, dolarul va scădea: "Toată lumea se uita ciudat la mine şi spune că nu este adevărat, că atunci când dobânzile vor creşte, moneda va fi mai puternică. Este greşit, când ai de-a face cu moneda de rezervă a lumii.

Când SUA creşte dobânzile, ia din potenţialul de creştere al restului lumii. Este nevoie de un dolar mai slab, ca restul lumii să se echilibreze. Lumea are două motoare de creştere: SUA şi China. Ambele lucrează la două treimi din capacitate".