Steven van Groningen: "Ce-a fost mai greu a trecut?" - o credinţă periculoasă

Trebuie să fim pregătiţi pentru o situaţie grea de mai lungă durată, ne-a spus domnul Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, fiind de părere că "este periculos să credem că ce-a fost mai greu a trecut".

Deşi Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, s-a arătat încrezător într-o reluare a creşterii economice din trimestrul al treilea sau al patrulea, anul acesta, iar economiile europene dau semne de revenire, tot mai mulţi analişti străini avertizează cu privire la riscurile unei recesiuni în formă de "W" (n.r. scădere urmată de creştere scurtă şi apoi de o reluare a căderii).

Pentru atenuarea efectelor negative ale crizei, principalele măsuri luate de Raiffeisen Bank au fost cele pe care banca i-a sfătuit şi pe clienţi să le ia: controlul strict al costurilor, o analiză a proceselor, fluxurilor şi activităţilor din punctul de vedere al valorii adăugate. "Cu alte cuvinte, ne-am uitat la fiecare proces şi activitate să vedem dacă nu putem să facem lucrurile alt­fel, mai simplu şi mai eficient", ne-a spus domnul van Groningen, adăugând: "Ca bancă, esenţial este, în această perioadă, un management şi mai atent al riscurilor".

Restanţele la credite sunt în creştere, în sistemul bancar, iar preşedintele Raiffeisen nu are motive să creadă că tendinţa se va schimba în semestrul al doilea. "Totuşi, cazurile în care se ajunge la executarea silită a garanţiilor sunt foarte puţine, pentru că aceasta este o măsură la care ajungem după ce toate celelalte au fost epuizate", ne-a declarat domnia sa.

Banca îşi invită clienţii care au dificultăţi în a-şi returna creditele să discute cu specialiştii pentru a identifica soluţiile adecvate. "Trebuie să facem distincţia clară între cei care au dificultăţi reale, dar au o atitudine corectă, adică vor să-şi achite obligaţiile, dar nu pot, şi cei care, sub pretextul dificultăţilor, acumulează restanţe", potrivit domnului van Groningen.

Creditele neperformante ale Raiffeisen Bank, în Sud-Estul Europei, au reprezentat 5,2% din totalul creditelor acordate clienţilor, la 30 iunie 2009.

• Fiecare are rolul său în relansarea creditării

Pentru a vorbi de o relansare a creditării în sectorul neguvernamental trebuie, mai întâi, ca încrederea consumatorilor (populaţie şi companii) în viitorul lor să se restabilească, este de părere Steven van Groningen.

Domnia sa ne-a explicat: "Fiecare are un rol pentru ca acest lucru să se întâmple: măsurile economice ale Guvernului să ofere mediului de afaceri o anumită predictibilitate şi coerenţă, Banca Naţională să micşoreze gradual dobânda de intervenţie, băncile să fie din ce în ce mai eficiente şi să administreze strict riscurile, companiile să-şi revizuiască modelul de afaceri etc. Chiar dacă toate acestea se întâmplă, este nerealist să credem că ne vom întoarce la rate de creştere similare celor din ultimii doi ani".

Domnia sa ne-a mai spus că băncile nu au neapărat o preferinţă să împrumute statul, ci trebuie să plaseze în condiţii de risc rezonabil banii depunătorilor, pentru că trebuie, pe de o parte, să le plătească acestora o dobândă, pe de altă parte, să se asigure că nu le risipesc economiile prin plasamente nechibzuite. Potrivit domnului van Groningen, banca îşi creditează, în continuare, clienţii, însă în condiţiile de piaţă de astăzi din punctul de vedere al cererii şi al apetitului de risc, nu în cele de anul trecut.

"Comparaţiile care se fac cu anul trecut sunt inutile, atâta vreme cât condiţiile de piaţă sunt pur şi simplu diferite", susţine domnia sa.

• Dezvoltarea infrastructurii, direcţia de acţiune

Stevan van Groningen nu crede că un singur sector este suficient pentru dezvoltarea durabilă a economiei româneşti. "Sunt însă câteva direcţii de acţiune necesare ca bază pentru toate celelalte sectoare, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii, sau o administraţie publică şi o justiţie eficiente sau măsuri care să aibă un impact pozitiv asupra productivităţii", ne-a spus domnia sa.

• Criza de încredere

Preşedintele Raiffeisen Bank susţine că, în sistemul bancar, avem de-a face mai ales cu o criză de încredere: "comunitatea financiară internaţională trebuie să aibă încredere în politicile economice din România, astfel încât treptat costul finanţării externe să scadă în urma îmbunătăţirii percepţiei privind riscul de ţară; comunitatea de afaceri din România trebuie să aibă încredere că există elemente de predictibilitate a mediului economic, populaţia că vor exista locuri de muncă şi că are perspective favorabile în România".