Stolojan: Guvernul trebuie să discute serios cu "KazMunaiGaz" despre datoria "Rompetrol"

Reprezentanţii Guvernului ar trebui să aibă un dialog competent cu noii proprietari ai "Rompetrol", pe tema datoriei de 600 milioane dolari pe care nu o pot plăti, dar şi cu "Petrom", privind activitatea petrochimiei, consideră Theodor Stolojan, prim-vicepreşedintele PDL.

"Guvernul trebuie să acorde mai multă atenţie sectorului privat. Unul din golurile create în bugetul pe 2010 este atitudinea noilor proprietari de la < Rompetrol >, care au dat miliarde să cumpere proprietatea, şi când trebuie să dea şase sute de milioane de dolari către Guvern, spun că nu pot să îi mai dea", a spus Stolojan, care a mai adăugat că nu este de acord cu concepţia < Petrom > de a părăsi orice activitate din domeniul petrochimiei în ţara noastră.

"Decizia < Petrom > de a ieşi din petrochimie în România nu mi se pare corectă faţă de România şi este de datoria Guvernului să găsească mijloacele de dialog pentru a lămuri < Petrom > că o asemenea decizie este contrară intereselor ţării", a adăugat europarlamentarul PDL.

• Aderarea la zona euro în 2015, sub semnul întrebării

Avem tot mai puţine şanse să aderăm la moneda unică europeană în 2015, întrucât, la nivelul Uniunii Europene (UE), există discuţii privind introducerea unor noi criterii de competitivitate şi înăsprirea restricţiilor din pactul de stabilitate, crede Theodor Stolojan, care a explicat că foarte mulţi oameni de afaceri nu doresc acest lucru, deoarece câştigă foarte bine din diferenţele de dobânzi practicate în ţară.

"Nu mai văd posibilă aderarea la euro în 2015, pentru că şi UE îşi schimbă gândirea. Acum nu se mai discută doar despre îndeplinirea criteriilor simple, a celor cinci criterii, ci pe termen mediu, se mută discuţia spre competitivitate. Nu s-a luat o decizie concretă până acum, dar asta cred miniştrii de finanţe din statele membre ale zonei euro", a declarat, ieri, Stolojan.

Potrivit acestuia, UE şi Banca Europeană Centrală vor fi mult mai severe în a analiza criteriile de aderare la euro pe care o ţară trebuie să le îndeplinească pe termen mediu şi lung.

"Din păcate, în România sunt mulţi oameni care nu doresc moneda euro, din diferite motive. Cei care câştigă foarte mult din diferenţele de dobânzi o duc foarte bine, cei care fac speculaţii în continuare, şi nu numai aceştia", a menţionat Stolojan.

Pe de altă parte, Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR, care admite că economia nu va fi pregătită să adere la zona euro până în 2015, consideră totuşi că orizontul de adoptare a euro nu trebuie modificat, pentru că ţara noastră a reuşit să facă schimbări doar în contextul unor obiective mari, iar fixarea aderării la zona euro poate fi un stimulent important pentru ca lucrurile să se schimbe.

"Aderarea la zona euro în 2015 poate rămâne un obiectiv fezabil, cu condiţia ca poporul român, în toate straturile sale, să nu se opună reformelor necesare. Dacă nu, nu este fezabil", a spus Croitoru.

Recent, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat că ţara noastră ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun".