STRATEGIA ENERGETICĂ A RUSIEI PÂNĂ ÎN 2030  Un joc economic, politic şi militar, la două capete

Gazprom vrea să construiască o conductă de gaz către Coreea de Sud care să tranziteze teritoriul Coreei de Nord, potrivit Reuters, ceea ce confirmă că ruşii îşi iau foarte în serios Strategia Energetică, dată publicităţii cu cinci ani în urmă.

Ruşii au de gând să diminueze constant aprovizionarea cu energie a Europei şi a Comunităţii Statelor Independente (CSI), care, potrivit Strategiei Energetice a Rusiei, vor rămâne, totuşi, principalele sale pieţe de desfacere, în condiţiile în care intenţionează să-şi diversifice exporturile către pieţele de energie din Orient (China, Japonia, Republica Coreea, alte ţări din regiunea Asia-Pacific).

Obiectivul acestei Strategii, aprobată de guvernul rus încă din anul 2009, este ca Rusia să-şi recâştige poziţia de monopol internaţional în domeniul energiei.

Anul trecut, oficialii ruşi au anunţat că Strategia energetică a Rusiei va trece printr-o serie de schimbări, îndreptându-şi atenţia către pieţele asiatice. Adjunctul primului ministru al Rusiei, Arkady Dvorkovich, a declarat la jumătatea anului trecut: "Dacă Europa preferă surse de energie care nu sunt curate, din punct de vedere al mediului, este o decizie a Europei. Acest lucru nu este neapărat o problemă, cerere existând în altă parte, pe alte pieţe. Deşi Rusia va fi în continuare un partener stabil pentru Europa, totuşi atenţia pentru zonele din Asia va spori considerabil".

Pentru a facilita proiectul conductei spre Coreea de Sud, Parlamentul Rusiei a aprobat, recent, anularea a 90% din datoria istorică de aproape 10 miliarde de dolari pe care Phenianul o are faţă de Moscova din perioada sovietică. Conducta ar urma să transporte anual 10 miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce ar face ca Rusia să câştige profituri de peste 90 de miliarde de dolari, dar şi o piaţă stabilă pentru următorii 30 de ani.

Dependentă energetic de resursele din Rusia, slăbită de criza datoriilor suverane, Europa şi-a pierdut aplombul în faţa agresiunii militare ruseşti, reacţionând doar de ochii lumii la gestul de anexare a Crimeei, care, culmea coincidenţei, are loc tocmai atunci când energia Moscovei îşi găseşte drumul către Orientul Îndepărtat.

Cum ştie toată lumea, companiile energetice ruseşti, oricât de privată le-ar fi proprietatea, îndeplinesc decizii guvernamentale, oferind puterii politice posibilitatea să "joace la două capete".

Din această cauză, probabil că analiştii ar fi putut să prevadă anexarea Crimeei, încă din anul 2009, când s-ar fi putut întrezări că, la momentul când negocierile pentru conducta spre Orientul Îndepărtat vor fi fost finalizate cu succes, Moscova îşi va permite o operaţiune politico-militară în afara graniţelor sale. În aceeaşi logică, ar putea fi prevăzută şi lărgirea graniţelor Rusiei în viitorul imediat, deoarece, în luna mai, doreşte să ajungă la un acord în privinţa furnizării de gaz către China, după un deceniu de negocieri pe această temă.

• Colaborare energetică ruso-chineză

Compania rusă "Novatek"a semnat anul trecut un acord cu compania chineză de stat "China National Petroleum Corp", privind cooperarea în cadrul Yamal SPG, unul din cele mai ambiţiose proiecte de exploatare a gazelor lichefiate demarate de căre statul rus. Potrivit acordului dintre cele două companii, partea chineză a achiziţionat 20% din Yamal SPG, urmând să beneficieze de livrarea gazelor naturale lichefiate din zona arctică.

Contractul dintre Rusia şi China prin companiile Novotek şi China Petroleum este un prim pas în consolidarea unui parteneriat strategic avantajos pentru ambele părţi.

Astfel, China îşi reduce considerabil dependenţa de importurile de petrol din zona Orientului Mijlociu, de unde primeşte, în prezent, cea mai mare cantitate de gaze şi petrol.

O altă companie care şi-a extins influenţa în Asia este "Rosneft", cel mai mare producător de petrol din Rusia. Oficialii Rosneft au parafat anul trecut un contract cu Japonia şi China pentru livrarea de gaze naturale şi petrol în valoare de circa 10 miliarde de dolari pe an. În consecinţă, cele două ţări asiatice vor primi de la Rosneft aproximativ 15 miliarde de metri cubi pentru următorii 25 de ani.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, în 2013, că Rusia plănuieşte să demareze mari proiecte pe termen lung în zona asiatică, mai cu seamă proiecte care vizează cooperarea energetică, intenţionând să dubleze livrările de combustibil pe piaţa din Asia-Pacific. Preşedintele rus a mai anunţat, demararea a trei noi proiecte în domeniul transporturilor.

Potrivit declaraţiilor lui Vladimir Putin, în viitorul apropiat va fi extinsă magistrala transsiberiană, care este ruta directă între Europa şi regiunea Asia-Pacific. De asemenea, va fi construit un pod de cale ferată peste fluviul Amur, care va asigura ieşirea Rusiei pe piaţa din regiunea Asia-Pacific.

• Strategia energetică a Rusiei în 3 paşi

Ruşii vor să-şi sporească prezenţa în străinătate, în trei etape, se arată în Strategia energetică până în anul 2030.

În primă fază, până în 2015, documentul susţine că trebuie dezvoltată cooperarea cu ţările consumatoare de energie rusească, inclusiv prin schimburi de active, profitabile de ambele părţi. De asemenea, actul guvernului rus are în vedere semnarea acordurilor interguvernamentale de cooperare pentru promovarea intereselor companiilor energetice ruseşti.

Deja, Rusia şi Iranul au anunţat că sunt aproape de încheierea unui acord comercial de 20 de miliarde de dolari, în cadrul căruia Iranul va oferi petrol Rusiei în schimbul echipamentelor industriale şi alimentelor.

Tranzacţiile se vor desfăşura direct, fără să fie nevoie de dolar ca mijloc de plată şi include, din partea iraniană, exportul a circa 500 de mii de barili de petrol pe zi în următorii trei ani la un preţ sub cel de pe pieţele internaţionale.

SUA a avertizat Rusia cu privire la consecinţele acordului de barter, printre care se află şi impunerea de noi sancţiuni economice. Analiştii de la Zerohedge sunt convinşi însă că nici noile sancţiuni nu vor avea eficienţa scontată. Mai mult, autorităţile de la Moscova le-a transmis oficialilor SUA că nu au ce să caute în relaţia dintre două ţări suverane.

În a doua fază a Strategiei Energetice (2020-2022), ar trebui dezvoltate şi implementate programe de acţiune coordonate şi cu alte direcţii economice externe, pentru întărirea poziţiei Rusiei în cooperarea energetică regională (cu ţările din Uniunea Europeană, regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală şi de Sud-Est, America Latină, China).

Totodată, Rusia intenţionează să ducă, potrivit strategiei energetice, o politică flexibilă în relaţia cu transnaţionalele, precum şi o cooperare activă a companiilor ruseşti cu noi corporaţii naţionale şi alţi actori de pe piaţa internaţională.

În a treia fază a strategiei (până în 2030), Rusia are în vedere formarea, la nivel global, a unor lanţuri de producţie de energie, cu participarea companiilor ruseşti şi a unor companii din ţările consumatoare de energie rusească.

O altă ţintă este ca Rusia să aibă o companie energetică cu o prezenţă stabilă în top trei pe plan mondial, în domeniul energetic, şi în top cinci la nivel global. Două dintre companiile ruseşti trebuie să fie între primele zece, în cele două topuri, până în 2030, potrivit strategiei. Pe tot parcursul implementării planului, ruşii vor susţine la nivel politic şi economic companiile ruseşti energetice din străinătate.