O proporţie de 16% dintre respondenţii români ai unei cercetări sociologice comparative desfăşurate de recuperatorul de creanţe "Kruk" au afirmat, întrebaţi ce ar face dacă s-ar afla în situaţia de a rămâne fără bani, că intenţionează să-şi folosească economiile pentru a face faţă situaţiei.
În acelaşi timp, ajutorul familiei şi deschiderea în a solicita sprijinul acesteia pentru a trece peste greutăţile financiare, este soluţia la care intenţionează să apeleze 12% dintre români.
Aproximativ 11% dintre germani ar proceda la fel, în timp ce majoritatea, 29%, şi-ar folosi economiile pentru a ieşi din impas. De asemenea, tot de economii s-ar folosi şi 27% dintre italieni în situaţia în care ar avea datorii de achitat. Aproximativ 20% dintre români şi-ar informa creditorul despre schimbarea situaţiei fianciare şi ar încerca să negocieze valoarea ratelor lunare, comparativ cu un procent de numai 13% dintre germani sau 9% dintre italieni, care ar face acest lucru.
Studiul realizat în octombrie 2016 de "Kruk" în Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia şi Spania, ţări unde grupul desfăşoară operaţiuni, a cuprins mai multe topicuri de cercetare legate de atitudinea europenilor faţă de problema datoriilor. Acesta a reliefat asemănări, dar şi diferenţe între populaţiile ţărilor menţionate, se arată într-un comunicat al recuperatorului de creanţe, trimis Redacţiei.
Potrivit studiului, cea mai des folosită metodă de a face faţă pierderii lichidităţilor financiare este aceea de a recurge la economiile proprii. Aceasta se aplică mai ales în ţările mai bogate, precum Italia şi Germania. Polonezii au menţionat această soluţie mai puţin frecvent, cel mai probabil datorită faptului că economiile lor sunt mai degrabă mici. Pe de altă parte, ei şi-au declarat intenţia de a folosi avantajele unui instrument financiar, precum eşalonarea actualei datorii în rate, alternativă mai frecvent menţionată, peste media europeană. De asemenea, au fost mai dispuşi să ceară ajutor prietenilor şi familiei.
Soluţia amiabilă de rezolvare a problemelor financiare, prin contactarea creditorului şi eşalonarea datoriei în rate, este cea mai frecvent menţionată acţiune la care ar recurge persoanele cu datorii din ţările incluse în studiu. Pe de altă parte, italienii (25%) şi cehii (19%), într-un procentaj peste media europeană, au menţionat, însă, că ar prefera să evite contactul cu creditorii.
Aurora Liiceanu, cercetător în psihologie şi scriitor, a afirmat, citată în comunicat: "Este nevoie de o determinare susţinută pe termen lung în a avea un mod de viaţă echilibrat şi responsabil. Astfel, importanţa planificării bugetului şi a economisirii, în mod constant, a unor sume cât de mici, determină crearea unui mecanism mental care poate genera încredere în propriile forţe, pentru a putea depăşi situaţiile financiare neprielnice".