STUDIU: "45% din lucrătorii în domeniul sănătăţii din România au fost vaccinaţi împotriva COVID-19"

Procentul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi împotriva COVID-19 este de circa 45%, ponderea fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa ( de circa 44%), potrivit unui studiu cu privire la impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/ COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, realizat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară", potrivit news.ro.

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a publicat vineri rezultatele studiului pe tema "Impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/ COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Soluţii posibile de optimizare", realizat pe baza unor cercetări desfăşurate de Centrul de Cercetare şi Dezvoltate Socială "Solidaritatea" (CCDSS).

"Procentul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi este de circa 45%. Autorităţile greşesc atât în privinţa sumelor cât şi în cea a consecinţelor vehicularii unor date greşite. (...) Ponderea lucrătorilor vaccinaţi din sistemul sanitar românesc nu este atipică, fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa (circa 44%)", se arată în studiu.

Informaţiile privind ponderea lucrătorilor vaccinaţi trebuie completate de cele ale lucrătorilor imunizaţi în urma infecţiei şi a celor care nu se pot vaccina din motive medicale. Absenţa unor date oficiale corecte în privinţa lucrătorilor nevaccinaţi, dar imunizaţi pe această cale amplifică problemele generate de necunoaştere, reiese din studiu.

Potrivit studiului, 24,7% dintre respondenţii nevaccinaţi au indicat faptul că sunt în această situaţie deoarece au decis să nu se vaccineze. Dacă acest indicator se menţine neschimbat până la final (şi dacă-l raportăm la cei circa 55% nevaccinaţi) atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze, nivelul maxim posibil ar fi de cca. 86,4%. Pe datele existente ţinta de 80% propusă de UE este dificil de atins, noi fiind deocamdată departe de ea. 44% dintre lucrătorii nevaccinaţi se află în situaţia de ezitare vaccinală, ei fiind ţinta potenţială a unei campanii de convingere", se mai arată în studiu.

Circa 75% dintre lucrătorilor din sănătate consideră că vaccinarea reprezintă o soluţie pentru ieşirea din pandemiei, ea reducând riscul de a face boala COVID-19.

În timp ce 2% dintre respondeţi au indicat că au fost depistaţi pozitivi SARS-CoV-2 după vaccinare. Potrivit studiului, 40% au indicat că au avut pacienţi aflaţi în aceeaşi situaţie. Circa 31% consideră că lucrătorii care au trecut printr-un episod de infecţie cu SARS-CoV-2 ar trebui să fie asimilaţi celor vaccinaţi.

Profilul lucrătorilor nevaccinaţi tinde să fie caracterizat de următoarele 5 caracteristici: nu sunt convinşi de siguranţa şi eficienţa vaccinului; tind să facă parte din colective cu puţini colegi vaccinaţ, tind să aibă o pondere invers proporţională cu nivelul studii, tind să aibă o pondere invers proporţională cu vârsta.

Potrivit studiului, doar 4% dintre respondenţi au indicat că au fost informaţi de organismul profesional (87% din totalul respondenţilor nevaccinaţi având obligativitatea de a fi membri unui organism profesional).

"Cele mai importante aşteptări legitime ale lucrătorilor nevaccinaţi, ce i-ar putea determina (pe majoritatea) să se vaccineze sunt: furnizarea unor dovezi clare privind eficienţa şi siguranţa vaccinurilor, informare şi formare specifică, protecţie împotriva riscurilor asociate vaccinurilor, nu doresc să fie forţaţi să se vaccineze, ci convinşi (cu excepţia celor care au indicat refuzul categoric al vaccinării)", mai arată studiul.

Pot fi reţinute câteva informaţii relevante în privinţa lucrătorilor vaccinaţi: peste 90% dintre ei sunt convinşi în eficienţa vaccinului şi în posibilitatea acestuia de a combate pandemia COVID-19.

"Este vizibil un "efectu Matei" al vaccinării: cu cât sunt mai mulţi vaccinaţi la un loc de muncă cu atât tinde să crească ponderea vaccinaţilor din acea secţie", potrivit studiuui.

Circa 29% dintre respondeţi recomandă măsuri de constrângere: 24,3% dintre lucrătorii vaccinaţi consideră că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie, iar alţi circa 4% că ar trebui să existe condiţionări. "Acesta este unul dintre semnele riscului unor distorsiuni în funcţionarea echipelor medicale", reiese din studiu.