• Cota unică de 16% afectează indicatorii macroeconomici
• Creşterea TVA necesară, dar nu suficientă
Cota unică de 16% a disponibilizat pentru consum circa 900 milioane de euro, în favoarea unui număr de 300-400 mii persoane, şi a presat puternic asupra creşterilor masive ale importurilor, fără o corelaţie directă cu potenţialul de export, se arată într-un studiu al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRB). "La toate aceste dezechilibre, unica politică fiscală eficientă pare să fie majorarea TVA, singura în măsură să conducă la descurajarea cererii pe piaţă. Există însă temeri că nici majorarea TVA de la 19% la 22% nu va fi suficientă pentru acoperirea cheltuielilor bugetare din 2006-2007", se arată în studiul CCIRMB.
Specialişti CCIRB consideră că introducerea cotei unice de 16%, începînd cu 1 ianuarie 2005, a generat efecte colaterale multiple. Astfel, în 2005, încasările din impozitul pe venit sînt estimate să fie cu circa 17,5 mii miliarde lei mai mici decît cele programate, în timp ce cheltuielile bugetare estimate sînt tot mai mari, determinate de situaţii neprevăzute, precum acoperirea pagubelor produse de calamităţi, criza medicamentelor etc. Toate acestea, în condiţiile în care ponderea deficitului bugetar în PIB trebuie să scadă de la 1,5% la 0,7%, conform înţelegerilor cu FMI.
"În plus, deficitul de cont curent extern al României se ridică în acest an la 12,5% din PIB, o cotă dublă faţă de limita de alertă considerată pe plan internaţional, de circa 6% din PIB. Acest indicator recomandă măsura majorării TVA cu circa 3%, începînd cu 1 ianuarie 2006", se mai arată în studiu.
Specilaiştii Camerei de Comerţ mai spun că efectele cotei unice s-au amplificat pe fondul altor două măsuri de politică financiară, respectiv creşterea creditului de consum şi a transferurilor de bani realizate de românii care lucrează în străinătate, întărind tendinţele de apreciere a leului. Toate aceste politici fiscale şi de finanţare au afectat exporturile şi au stimulat importurile pentru consum.
• Comisarul european ne-a avertizat
Comisarul european pentru fiscalitate şi uniune vamală Laszlo Kovacs a sesizat autorităţile de la Bucureşti, în luna iunie, asupra problemelor existente în domeniul colectării impozitelor indirecte. România înregistrează restanţe serioase privind: gradul de colectare a TVA şi a accizelor, lipsa informatizării punctelor de frontieră, nivelul ridicat al contraafacerilor şi pirateriei în traficul de frontieră. Reprezentantul european a ridicat şi problema modificărilor frecvente de taxe şi impozite, intervenite în România în ultimele 6 luni.
În ceea ce priveşte cota standard minimă de TVA acceptată în UE, aceasta este de 15%, cu maximum două cote preferenţiale, ca excepţii, sub acest nivel (minimum 5%), iar pe timp limitat cota 0 sau sub 5% pentru anumite produse şi cazuri justificate.
Acum, în România cota standard TVA este de 19%, cu o reglementare preferenţială de 9% pentru medicamente, manuale şcolare, cărţi, ziare, intrare la muzee, cazare în hoteluri şi camping.
• Majorarea TVA este inevitabilă
Majorarea TVA nu este o cerinţă obligatorie a FMI sau a Uniunii Europene. "Faţă de o reducere a gradului de colectare a veniturilor bugetare, comparativ cu creşterea economică preconizată (28% din PIB în 2005 faţă de 3% din PIB în 2004), FMI a propus trei soluţii privind creşterea veniturilor la buget: impozitarea terenurilor agricole, majorarea cotei unice de impozitare şi/sau majorarea TVA", se mai arată în lucrarea CCIRMB.
Însă ţinînd seama de cerinţele reformei fiscale privind translarea poverilor fiscale de pe impozitele directe (venituri şi profit) pe cele indirecte (accize şi TVA), executivul a optat pentru taxarea consumului, mai întîi prin majorarea anticipată a accizelor şi ulterior prin creşterea TVA.
Studiul mai spune: "Majorarea taxei pe valoarea adăugată la 22%, începînd cu anul 2006, este o consecinţă directă a corelaţiilor privind cota unică de impozitare de 16%, avînd şi alte influenţe în creşterea ţintei prevăzute pentru inflaţia de la 5% la 6,5% pentru 2006".
Pe de altă parte, motivele invocate de Ministerul Finanţelor Publice pentru susţinerea majorării de TVA, începînd din 2006, sînt: mărirea veniturilor bugetare, creşterea în perspectivă a chetuielilor cu infrastructura, resursele insuficiente pentru implementarea angajamentelor de integrare în UE, acoperirea contribuţiei României la bugetul euuropean (circa 800 milioane euro/an în primii trei ani de la integrare), cerinţele impuse de cheltuielile cu sănătatea şi recalcularea pensiilor.
• Care sînt consecinţele
Soluţia privind cuantumul TVA pentru anul 2006 va fi definitivată şi adoptată curînd, în contextul menţinerii cotei unice de impozitare la nivel de 16% şi cu restructurarea altor mecanisme şi instrumente fiscale care să promoveze reforma şi totodată să rezolve problema deficitului la încasările din impozite, consideră specialiştii CCIRB.
"Politica, în materie de TVA, are repercusiuni directe asupra viitoarelor reduceri preconizate la contribuţiile de asigurări sociale (CAS), respectiv 2% sau 5% în anul 2006, precum şi asupra nivelului preconizat al inflaţiei, programat iniţial la nivelul de 5%, dar estimat în prezent la 6,0%-6,5% în 2006", se arată în studiul CCIRB.
O altă consecinţă a creşterii plafonului TVA o reprezintă majorarea obligaţiilor de plată ale României la bugetul UE după momentul aderării, deoarece sumele încasate din TVA se constituie ca venituri la bugetul comunitar.
De aceea, Ministerul Finanţelor Publice propune trecerea mai accentuată, începînd cu anul 2006, de la impozitarea directă către impozitarea pe consum, care urmează să facă obiectul unei Strategii fiscale elaborate de MFP pentru următorii 4 ani. În cadrul acesteia urmează să fie precizate direcţiile de structurare a politicii fiscale, cu propuneri concrete pentru perioada 2006-2009. Se vor avea în vedere: reducerea contribuţiilor sociale plătite de angajator cu 2% (perioada 2006-2007) şi cu 3% (anul 2008); majorarea cotei standard TVA la 22%; majorarea cotei reduse TVA de la 9% la 11%; aplicarea cotei TVA la 22% pentru cazare în hoteluri şi camping; obligativitatea angajării a 5 salariaţi pentru înfiinţarea unei microîntreprinderi; majorarea deducerilor personale la calculul impozitului pe venit cu 6,5%; majorarea accizelor în devansarea calendarului convenit cu UE.