Produsele lactate probiotice nu sînt, întotdeauna, atît de benefice sănătăţii cum par în reclame, atenţionează un studiu al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România. Conform ghidurilor internaţionale de etichetare, inscripţionarea pe produsele probiotice trebuie să ofere numele recunoscute ştiin-ţific ale bacteriilor şi numărul minim pentru fiecare tip de bacterii prezente în produs.
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România consideră că etichetele produselor trebuie să descrie în detaliu numărul şi tipul bacteriilor dacă producătorul face o afirmaţie legată de influenţarea în bine a stării de sănătate a consumatorului sau dacă produsul este etichetat ca fiind "probiotic". "Dar dacă ne uităm pe etichetele majorităţii produselor lactate prezente în România, despre care se afirmă că au în compoziţie probiotice, ele nu dau numărul prezent pentru fiecare tip de bacterie probiotică prezentă şi detalii necesare de a identifica aceste tipuri de bacterii", se arată în studiul APC. Potrivit afirmaţiilor uneia dintre cele mai mari companii producătoare, produsele probiotice "ajută la întărirea sistemului natural de apărare" al orga-nismului.
Dar atunci cînd revista ştiinţifică Drug and Therapeutics Bulletin (DTB) din Marea Britanie a analizat această afirmaţie, s-a ajuns la concluzia că dovezile în acest sens sînt foarte puţine şi sînt necesare mult mai multe cercetări pentru a putea face astfel de afirmaţii. De asemenea, s-a descoperit că nu există nici o cercetare independentă care să poată dovedi că produsele probiotice pot îmbunătăţi şi întări sistemul imunitar sau te pot face să te simţi "mai bine în interior".
Probioticele sînt micro-organisme vii, ca şi bacteriile, care ar putea să aibă un aport la starea de sănătate dacă s-ar consuma îndeajuns. Există o teorie potrivit căreia dacă se consumă aceste organisme în fiecare zi, intestinele ar fi pline de aceste bacterii "bune", fapt care ar duce la eliminarea celor problematice. Bacterii apropiate pot avea efecte chiar foarte diferite asupra sănătăţii. Agenţia care se ocupă cu standardele în alimentaţie din Franţa a publicat un raport recent asupra probioticelor, anunţînd că "studii clinice asupra unui tip de bacterie trebuie să fie făcute înainte de a face orice afirmaţie". Drug and Therapeutics Bulletin a ajuns la concluzia că este neclar care probiotice au un efect asupra unei probleme, cît ar trebui consumat şi pe ce perioadă, pentru a se vedea un efect. Dar acest fel de afirmaţie nu trebuie a fi aprobată anterior folosirii ei în vînzarea produselor.
APC România doreşte ca toate afirmaţiile legate de efectele benefice asupra sănătăţii să fie aprobate de către ANSVSA sau Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, înainte ca produsele să fie puse pe piaţă.