English
Regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) a trecut prin schimbări economice semnificative în ultimii trei ani, potrivit unui comunicat remis redacţiei. O mare eterogenitate, diverse măsuri de sprijin şi modificări legislative au afectat semnificativ situaţia insolvenţelor.
Conform comunicatului, pandemia de Covid-19 şi recesiunea economică ulterioară, precum şi impactul economic al războiului din Ucraina, au adus îngrijorări nu numai asupra activităţii macroeconomice şi pieţelor de mărfuri, ci şi asupra lichidităţii companiilor.
Economiile ECE au dat semne de redresare în 2021 şi în prima jumătate a anului 2022, majoritatea ţărilor înregistrând rate de creştere mai mari, în ciuda volatilităţii semnificative. "Anul 2022 a adus în mare parte o activitate economică solidă, cu o creştere a PIB-ului Croaţiei şi Sloveniei depăşind 5% şi rate de creştere în Polonia, România şi Ungaria apropiate de acest nivel", a declarat Grzegorz Sielewicz, Head of economic Research for Central and Eastern Europe. "Pe de altă parte, Estonia a intrat în recesiune cu o rată de creştere de -1,3%".
În ceea ce priveşte insolvenţele, măsurile de sprijin introduse de guverne în 2020 au contribuit la scăderea numărului de insolvenţe. Procesul de încetare a acestor măsuri a fost treptat, companiile beneficiind în continuare de ele pe fondul dobânzilor scăzute în 2021. "Cu toate acestea, în 2022 am observat o creştere clară a insolvenţelor, deoarece companiile s-au confruntat cu mai multe provocări, inclusiv preţuri ridicate la energie, inputuri, serii de majorări ale dobânzilor, cea mai mare inflaţie din ultimele decenii şi incertitudini legate de războiul din Ucraina", a adăugat Grzegorz Sielewicz.
Coface estimează că numărul total de proceduri de insolvenţă în ţările din ECE a crescut de la 25.917 în 2021 la 36.090 în 2022, o creştere de 39,3%. Opt ţări au înregistrat un număr mai mare de insolvenţe în 2022 decât anul precedent (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Serbia), iar patru ţări au raportat o scădere (Republica Cehă, Estonia, Slovacia şi Slovenia). Creşteri mai mari ale insolvenţelor au fost înregistrate de Serbia şi Ungaria (+106%, respectiv, +86%), în timp ce cea mai mare scădere a procedurilor a fost în Estonia (-17%), se precizează în comunicat.
Sectorul construcţiilor a fost afectat semnificativ. Ratele de insolvenţă sunt deosebit de ridicate în Croaţia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Polonia, datorită preţurilor ridicate ale materialelor de construcţie şi ale inputurilor. Acest sector a fost, de asemenea, afectat de o piaţă imobiliară inertă din cauza creşterii ratelor dobânzilor şi a inflaţiei mai mari, precum şi de un deficit de forţă de muncă.
În cele din urmă, comerţul cu amănuntul este un alt sector cu o pondere considerabilă a numărului de insolvenţe în majoritatea ţărilor, în ciuda unei evoluţii relativ limitate în 2022. Inflaţia persistentă afectează major cheltuielile de consum, ceea ce ar trebui să conducă la un număr mai mare de insolvenţe în acest sector, arată sursa.
"Perspectivele economice rămân cel puţin incerte. Experţii noştri prognozează o încetinire a inflaţiei pentru lunile următoare, dar totuşi, o mare parte a economiilor din regiunea ECE ar trebui să înregistreze o creştere mai slabă în 2023. Într-adevăr, inflaţia va rămâne cu mult peste ţintele băncii centrale. Ca atare, acestea din urmă vor continua să majoreze ratele, iar asta va avea efecte negative asupra solvabilităţii companiilor. Considerăm că numărul companiilor aflate în situaţie de insolvenţă ar trebui, prin urmare, să continue să crească în 2023", a declarat Jaros³aw Jaworski, CEO Coface Europa Centrală şi de Est.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
