STUDIU CONFIDEX: Managerii români îşi pierd încrederea în economie

Managerii români îşi pierd încrederea în economie şi nu mai consideră criza sanitară ca principala problemă cu care se confruntă, ci costurile de producţie. Indicele de încredere a managerilor români în economia naţională a scăzut cu şase procente faţă de primul semestru al anului 2021, de la 47 la 41, conform studiului Confidex realizat de Impetum Group pentru semestrul al doilea al anului curent. Indicele respectiv reprezintă, practic, egalizarea indicelui înregistrat după primul trimestru din anul 2020, adică de la începutul pandemiei.

"Indicele agregat de 41 este suprinzător, din punctul de vedere al aşteptărilor pe care le aveam la începutul anului curent. Ne aşteptam la o anumită scădere a indicelui de încredere a managerilor români în economia naţională, dar avem o scădere bruscă de 6 puncte. (...) Acest indicator mi se pare uşor exagerat şi cred că situaţia este mai gravă şi că un impact mare l-a avut criza politică, criza guvernamentală. Cred că indicele 41 vine ca un fel de dezamăgire a managerilor faţă de aşteptările pe care le aveau în indicele 47 din semestrul 1. Mai cred că indicele 41 nu se bazează pe realitatea existentă de azi şi avem o cotă mare de subiectivism", a declarat Andrei Cionca, CEO Impetum Group, la prezentarea studiului Confidex pentru semestrul al doilea al anului curent.

Conform specialiştilor care au lucrat la acest studiu, noul indice păstrează efectele unei accentuări a pandemiei la acest sfârşit de an, dar are în componenţă şi alţi factori: criza materiilor prime, problemele ivite în lanţurile de aprovizionare, costul materiilor prime, costul utilităţilor, criza forţei de munca, instabilitatea politică şi legislativă.

Deşi valoarea este una pesimistă, indicatorul actual al încrederii cuprinde situaţia economică şi financiară din ultimele şase luni a companiilor chestionate, situaţia prezentă a acestora şi la ce se aşteaptă managerii pentru perioada următoare. Pe lângă aceste cifre, studiul Confidex conţine şi opinia subiectivă a chestionatului, dar şi încrederea pe care acesta o are în instituţiile publice.

"Managerii români nu mai consideră criza sanitară ca principala problemă cu care se confruntă, ci costurile de producţie. Dacă în primul trimestru al anului 2020 doar 5% dintre manageri erau îngrijoraţi de costurile de producţie, acum 30% dintre manageri se confruntă cu o majorare a acestor costuri. (...) Principalele două îngrijorări ale managerilor români sunt lipsa forţei de muncă (29% dintre companiile chestionate se confruntă cu această problemă) şi creşterea preţurilor la materii prime (23% dintre manageri sunt preocupaţi de acest lucru). Apoi, în studiul realizat apar îngrijorări cum ar fi cele legate de inflaţie şi devalorizarea monedei naţionale - 16% dintre respondenţi sunt preocupaţi de acest fapt -, şi instabilitatea politică ce îi frământă pe 11% dintre managerii chestionaţi. Ceea ce putem observa în momentul de faţă este suprapunerea a două crize. Pe de o parte avem reminiscenţe ale crizei sanitare, efectele sale terminale ce afecteaza nişte sectoare economice printre care se numără în mod evident HoReCa, iar pe de altă parte avem o criză post-pandemică în care economia e lovită de efectele directe ale crizei sanitare: creşterea preţurilor materiilor prime, problemele ivite pe lanţurile de aprovizionare şi explozia preţurilor la utilităţi. Din punct de vedere economic, zărim două crize: coada crizei sanitare şi o criză post-pandemică. De aceea, chestionaţi cu privire la posibilitatea de redresare economică, managerii chestionaţi consideră că aceasta va interveni în maximum doi ani pentru companiile pe care le conduc, în doi ani şi trei luni pentru sectorul economic în care îşi desfăşoară activitatea, iar redresarea întregii economii naţionale este prevăzută a avea loc abia peste 3 ani şi 6 luni. Practic, redresarea se va întâmpla undeva în a doua jumătate a anului 2023. Nu putem vorbi despre un dublu V, dar avem un efect conjugat al celor două crize din acest moment", a precizat Andrei Cionca, CEO Impetum Group.

La studiul Confidex au participat 663 de manageri de companii, care au cifre de afaceri cuprinse între 100.000 euro şi peste 5 milioane euro. Eşantionul reprezentativ este alcătuit din 503 companii, a căror cifră de afaceri depăşeşte 100.000 euro. Companiile respondente însumează peste 150.000 angajaţi. 31% dintre companii au cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, iar 75% au cifră de afaceri de peste 1 milion euro.

Conform studiului citat, peste 75% dintre manageri sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi cu privire la situaţia economică, cele mai multe preocupări fiind în sectorul HoReCa. Mai mult, 46% dintre manageri cred că situaţia actuală a propriei companii se va înrăutăţi, în timp ce 67% consideră că situaţia economiei naţionale se va înrăutăţi în următorul an. Doar 1 din 8 manageri crede că situaţia economiei naţionale se va îmbunătăţi în 2022. 92% dintre manageri consideră că vom asista la o creştere a inflaţiei, iar 86% consideră ca leul se va devaloriza, în timp ce 41% cred că vom avea o scădere a Produsului Intern Brut. În acelaşi timp, 55% dintre managerii chestionaţi consideră că ne vom confrunta cu o creştere a şomajului.

Prin tabloul de mai sus reiese o perspectivă sumbră, negativă, a economiei naţionale pentru următorul an. Rezultatele ne arată practic o schimbare de trend economic: percepţia mediului de afaceri asupra economiei reale semnalează nu numai o schimbare de perspectivă, dar şi un puternic sentiment de reintrare în recesiune pentru 2022.

Cu toate acestea o parte dintre manageri crede că există câteva oportunităţi pentru depăşirea situaţiei actuale, una dintre ele fiind finanţările din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fonduri în care îşi pun speranţele 13% dintre managerii chestionaţi.

• Radu Hanga, preşedintele BVB: "Avem o perioadă mai volatilă din cauza inflaţiei"

Economia românească s-a confruntat, în ultimul an, cu mai multe perioade de volatilitate, cauzate de pandemie, dar şi de inflaţia din ultima jumătate a anului 2021, susţine Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, care afirmă că, în ciuda acestor tendinţe, bursa rămâne optimistă.

"În ultimele săptămâni vedem o calmare din punct de vedere al volumului tranzacţiilor, iar piaţa nu se mai mişcă atât de agresiv. În perioadele în care există volatilitate, avem presiune psihologică care vine din zona pandemiei şi din zona de restricţii, avem presiune care vine din zona instabilităţii politice. Toată lumea se uită şi aşteaptă să aibă un mediu predictibil pentru a lua deciziile pe termen lung, deciziile privind investiţiile. Avem o perioadă mai volatilă din cauza inflaţiei şi aici studiul Confidex scoate în evidenţă îngrijorările privind inflaţia. Sigur, inflaţia e pozitivă pentru companii deoarece înseamnă venituri mai mari, dar în acelaşi timp înseamnă presiune pe costuri. Fiecare manager vrea să opereze într-un mediu cât mai predictibil în care să poată să îşi controleze costurile, veniturile şi investiţiile. În perioadele cu inflaţie mai mare situaţia devine mai volatilă şi mai fluidă. E normal să avem o perioadă în care oamenii fac un pas în spate şi îşi reevaluează opţiunile şi amână deciziile privind investiţiile", a afirmat, ieri, Radu Hanga, în cadrul unei dezbateri organizată după prezentarea studiului Confidex.

Preşedintele BVB precizează că actualul context, inclusiv pandemia şi tranziţia către o lume mai digitală, va accelera procesul de convergenţă la Uniunea Europeană şi va fi un factor pozitiv pentru Europa de Est. "Convergenţa va însemna convergenţa veniturilor şi convergenţa preţurilor. Iar convergenţa preţurilor va însemna trecerea printr-o fază de inflaţie. Suntem la începutul unui ciclu care va avea componente care nu ne vor plăcea chiar atât de mult", a atras atenţia Radu Hanga.

• Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR: "Doar unul din zece antreprenori are încredere în actualul mediu economic"

Indicele din studiul Confidex este unul optimist, susţine Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"Carta Albă a IMM-urilor arată că doar unul din zece antreprenori estimează că evoluţia mediului economic şi legislativ va fi una favorabilă dezvoltării afacerilor. De aceea, în special din perspectiva microîntreprinderilor încrederea în economia naţională este mult mai scăzută decât aceea din studiul Confidex. Noi considerăm că este o nevoie stringentă de politici publice care să susţină întreprinderile mici şi mijlocii, să susţină capitalul autohton şi care să redea încrederea antreprenorilor în mediul de afaceri şi în instituţiile publice. Vom vedea, după instalarea viitorului guvern şi după primele măsuri luate de acesta, dacă măsurile respective sunt în concordanţă cu top 10 al nevoilor exprimate de investitori în Carta Albă a IMM-urilor şi dacă putem schimba încrederea în evoluţia economiei româneşti. Dacă nu vor fi luate măsuri şi se va merge strict politicianist, avem mari îndoieli că lucrurile se vor schimba în bine în perioada următoare", ne-a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Amintim că, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor 2021 lansată la sfârşitul lunii septembrie, doar 7,9% din respondenţi au estimat că evoluţia mediului de afaceri va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor. Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor, consemnate în documentul citat, sunt: pandemia de coronavirus - 67,74% dintre respondenţi, birocraţia excesivă - 39,96%, predictibilitatea redusă a mediului pentru IMM-uri - 39,61%, politicile statului de sprijinire a firmelor şi populaţiei în contextul actual - 38,53%, insuficienta capacitate a Guvernului şi Parlamentului de a gestiona problemele economice - 34,41%

Incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 51,08% din IMM-uri), scăderea cererii interne (46,59%), pregătirea şi menţinerea personalului (43,55%), birocraţia (41,94%), concurenţa neloială (40,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (35,66%), fiscalitatea excesivă (30,82%) sunt principalele dificultăţi în activitatea IMM-urilor.

• Cristian Pârvan, preşedinte PIAROM: "Optimismul mediu în afaceri se va păstra şi anul viitor"

Antreprenorii autohtoni din principalele sectoare de activitate îşi păstrează optimismul mediu în afaceri şi pentru anul viitor, afirmă Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

"Cred că datele din studiul Confidex se referă la anumite zone din industria tradiţională pentru că zona IT şi cea privind serviciile utramoderne aflate în dezvoltare accelerată nu au cum să scadă. Sunt domenii care probabil nu vor avea decât o perspectivă pozitivă - cum ar fi curieratul, IT şi, teoretic, construcţiile, dar în acelaşi timp vor avea de suferit sectoare cu competitivitate redusă şi intensive în utilizarea forţei de muncă, cum ar fi confecţiile, HoReCa, firmele care folosesc forţa de muncă intensiv. Companiile respective vor resimţi creşterea salariului minim, creşterea preţurilor la materii prime şi la materiale, precum şi creşterea preţurilor la utilităţi. O să mai fie o problemă cu calitatea forţei de muncă, nu neapărat numărul acesteia. Din concluziile noastre, asta rămâne una din marile probleme pe toată economia, mai ales în domeniul industriei prelucrătoare. Sunt ameninţări la care se caută soluţii, dar avem decoandamtă soluţii temporare. Deocamdată unica soluţie privind forţa de munca este creşterea contingentului de lucrători străini la 100.000 persoane, care implică alte costuri privind forţa de muncă. Dacă am avea proiecte mature, beneficiari serioşi, competenţi, este evident că banii pe care îi avem deja din PNRR şi din exerciţiul bugetar european multianual 2021-2027 ar putea fi folosiţi şi ar fi motorul pentru toate sectoarele economice. Anul 2021 deşi avem o creştere semnificativă a economiei este dezamăgitor din cauza investiţiilor publice care nu au fost stimulate şi menţinute la pretenţiile guvernanţilor. Dacă am fi avut acest sector mai bine reprezentat, atunci şi creşterea PIB ar fi fost mai bună. Pentru anul viitor, optimismul mediu în afaceri se păstrează. Fiecare manager va încerca să caute soluţii la toate aceste probleme care sunt reale, care ameninţă, dar oamenii de afaceri nu vor accepta să îşi închidă firmele. Vor închide doar cei care nu au soluţii", ne-a declarat Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.

Domnia sa a menţionat că pericolul care se menţine este simultaneitatea creşterii preţurilor la utilităţi, la materiile prime, majorările salariale şi lipsa unei politici economice ale guvernelor ce va duce la creşterea produselor din import, fapt ce se va repercuta pe cursul valutar.

"E de sperat ca noul guvern să încerce să folosească pârghiile de posibilă creştere a economiei în domeniul producţiei interne care să satisfacă în mai mare masură cererea, fapt ce va antrena întreg mediul de afaceri şi va reprezenta o creştere durabilă. Apoi PNRR reprezintă un deziderat pentru toată lumea şi este urgent să fie pus la punct un plan, un grad de îndeplinire a condiţiilor, mai ales că banii trebuie contractaţi până la finalul anului 2022, executarea proiectelor trebuie demarată în 2023 şi finalizată în anul 2026. În perioada următoare vom vedea dacă cei care au întocmit PNRR-ul s-au bazat pe proiecte realiste sau pe dorinţe. Din păcate asta e ameninţarea: incapacitatea decidenţilor politici", a concluzionat Cristian Pârvan.