STUDIU CREDITINFO: Companiile din România au pierdut 90.000 de salariaţi în 2016

Numărul salariaţiilor din companiile care au depus situaţiile financiare aferente 2016 a scăzut cu 90.000 la finalul anului faţă de cel precedent, de la 4 milioane în 2015 la 3,91 milioane anul trecut, se arată într-un studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. Majoritatea companiilor din România (91,5%) sunt micro-întreprinderi, cu cel mult 9 angajaţi, 8,19% au între 10 şi 49 de angajaţi, 1,49% au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 0,29% (puţin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajaţi.

Numărul companiilor înregistrate în România care au desfăşurat activitate a crescut cu 19.000 faţă de anul precedent, ajungând la 556.000, faţă de 537.000 în 2015. A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde de lei în 2015 la 1,195 mii de miliarde lei în 2016, se arată în studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri până în 2 milioane de lei este de 91%, într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi. A scăzut în schimb ponderea companiilor care au înregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% în 2015 la 0,5% anul trecut.

Deşi sunt mai puţine companii şi au mai puţini salariaţi, profitul înregistrat se află pe un trend crescător: 96 de miliarde de lei în 2016, faţă de 89 de miliarde de lei în 2015 şi 83 de miliarde de lei în 2014. Pierderile înregistrate de companiile româneşti au fost din ce în ce mai mici în ultimii trei ani: de la 54 miliarde de lei în 2014, la 44 miliarde de lei în 2015, respectiv 34 miliarde în 2016, potrivit studiului Creditinfo.

Aurimas Kaèinskas, CEO Creditinfo România a explicat: "Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obţinut, cât şi atunci când în ecuaţie este introdusă şi pierderea înregistrată la nivel naţional. Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creşterea profitului şi cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea lor să se dubleze în 2016 (5,15%) comparat cu anul (2,55%)".

Topul celor mai profitabile domenii din România rămâne neschimbat în ultimii trei ani. Pe primul loc se află lucrările de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, unde profiturile au depăşit 3,4 miliarde de lei, fiind însă în scădere comparativ cu 2015: 3,6 miliarde de lei. Al doilea domeniu profitabil este cel al închirierii bunurilor imobiliare, cu profituri de circa 2,8 miliarde de lei în 2016, înregistrând o creştere faţă de 2015, când ocupa locul al patrulea, cu profituri de 2 miliarde de lei.

Cultivarea cerealelor a înregistrat profituri de 2,5 miliarde de lei, în creştere faţă de 2015, când ocupa locul al şaselea, cu 1,9 miliarde lei. Alte domenii profitabile sunt: comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate (2,36 miliarde de lei profit), activitatea de consultanţă pentru afaceri şi management (2,23 miliarde), transportul rutier de mărfuri (2 miliarde) şi producţia de energie electrică (2,07 miliarde).

Aurimas Kaèinskas, CEO Creditinfo România, a adăugat: "În anul 2016 nu se observă modificări semnificative în topul celor mai profitabile domenii de activitate. Chiar dacă profitul domeniului a scăzut, lucrările de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale continuă să fie de departe cel mai profitabil domeniu de activitate. Cultivarea cerealelor reintră în top 3 domenii profitabile, însă este în continuare un domeniu influenţat de condiţiile meteorologice".

La capitolul cifră de afaceri, comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate este domeniul care generează cea mai mare cifră de afaceri în fiecare din ultimii trei ani. Trendul este crescător: de la 48 miliarde de lei în 2014, la 54,8 miliarde de lei în 2015 şi 59,6 miliarde de lei în 2016. Urmează transporturile rutiere de mărfuri (34,8 miliarde lei), lucrările de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (29 de miliarde lei) şi comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice (25,6 miliarde lei).

Cei mai mulţi salariaţi lucrează în companii care activează în domeniile comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate (peste 183 mii de salariaţi, cu 2.000 mai mulţi decât în 2015), lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (peste 161 mii de salariaţi, cu 5.000 mai puţini faţă de 2015), transporturile rutiere de mărfuri (127.000 de persoane, cu 6.000 mai multe decât în 2015) şi activităţi de protecţie şi gardă (106.000 de persoane, cu 2.000 mai puţine faţă de 2015).

Profitul generat de companiile bucureştene, cel mai important din toată ţara, a înregistrat o creştere de 4 miliarde de lei în 2016 (34 de miliarde de lei profit) faţă de 2015 (30 de miliarde de lei profit). Urmează judeţul Ilfov, cu 6,1 miliarde de lei profit în 2016, Timiş (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde de lei), Sibiu (3,6 miliarde de lei), Prahova (3,1 miliarde de lei), Braşov (3 miliarde de lei), Constanţa şi Argeş (cu 2,9 miliarde de lei), Mureş (2,6 miliarde de lei) şi Iaşi (1,9 miliarde de lei).

Chiar dacă cifra de afaceri generată a scăzut (422 miliarde de lei în 2016, faţă de 432 miliarde de lei în 2015), Bucureşti conduce şi clasamentul după cifra de afaceri.

Pe judeţe, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei în 2016, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de 2015), Timiş (53 miliarde), Argeş (51 miliarde), Cluj (46,3 miliarde), Braşov (42,6 miliarde), Constanţa (41,4 miliarde), Prahova (39,1 miliarde), Arad (28,1 miliarde), Mureş (27,3 miliarde) şi Sibiu (27 miliarde). Judeţul Sibiu a intrat în top 10, luând locul judeţului Bihor, care iese din top.

Companiile din Bucureşti au şi cei mai mulţi angajaţi, chiar dacă numărul lor scade (1,028 de milioane în 2016 faţă de 1,056 de milioane în 2015). În ţară, cei mai mulţi angajaţi erau, la finalul lui 2016, în companiile din judeţul Timiş (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Braşov (149.000), Prahova (138.000), Constanţa şi Argeş (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) şi Iaşi cu 98.000 de mii salariaţi.

În cadrul comerţului cu amănuntul în magazine nespecializate, viteza de recuperare a creanţelor este în scădere, de la 27 zile în 2014, la 17 în 2016. Trendul este similar pentru plata datoriilor, care în 2014 avea o durată de 152 de zile, iar în 2016 a scăzut la 122 de zile. Lucrările de construcţie a rezidenţialelor înregistrează valori ridicate pentru recuperarea creanţelor (171 de zile, de la 155 în 2015) şi la plata datoriilor, unde după o scădere de la 470 de zile (2014) la 369 de zile (2015), a ajuns la 428 de zile în 2016. Cultivarea cerealelor înregistrează valori mari la recuperarea creanţelor (172 de zile în 2016, în scădere de la 186 de zile în 2015, dar în creştere faţă de 161 de zile în 2014) şi pentru plata datoriilor (421 de zile în 2016, de la 454 în 2015).

În Bucureşti, viteza de recuperare a datoriilor a crescut de la 268 de zile în 2015 la 277 de zile în 2016 şi respectiv a creanţelor care a crescut de la 95 de zile în 2015 la 100 de zile în 2016. În judeţul Cluj, viteza de recuperare a creanţelor a rămas de 89 de zile, iar viteza de plată a datoriilor de la 215 zile în 2015 la 222 de zile în 2016. În judeţul Ilfov, viteza de plată a datoriilor şi cea de recuperare a creanţelor a crescut de la 83 de zile în 2015, la 90 în 2016 (recuperare creanţe) şi de la 235 de zile în 2015 la 242 în 2016 (viteza de plată a datoriilor). În Timiş se înregistrează cea mai mare creştere a vitezei de recuperare a datoriilor, de la 194 de zile în 2015 la 243 în 2016. Viteza de recuperare a creanţelor a crescut de la 77 de zile în 2015 la 93 în 2016.

În realizarea studiului, Creditinfo a luat în calcul toate companiile din România, cu excepţia: persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor familiale şi individuale, care nu raportează indicatorii financiari sub forma bilanţurilor contabile; instituţiilor financiare bancare, non-bancare şi de asigurări; companii care nu au înregistrat activitate financiară (fără profit sau pierdere şi fără angajaţi); companiile care nu au depus situaţiile financiare. Creditinfo se ocupă cu colectarea de informaţii despre companii şi consumatori pentru a construi rapoarte de credit, creditare şi istoricul creditelor.