STUDIU DELOITTE: Rezoluţiile autorităţilor fiscale pentru 2022

Administraţia fiscală şi-a propus, pentru 2022, creşterea ponderii veniturilor din taxe şi impozite în PIB, prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât şi o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunţate pentru acest an indică faptul că autorităţile au ajuns la concluzia că reforma şi digitalizarea administraţiei fiscale reprezintă combinaţia optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe aceşti doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât şi pentru contribuabili, dar şi cu eforturi substanţiale de implementare pentru ambele părţi.

O parte dintre măsurile adoptate de autorităţi, bazate pe soluţii digitale de relaţionare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare şi produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament.

Spaţiul Privat Virtual - termen strâns pentru înrolare

Înregistrarea agenţilor economici în Spaţiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie începând cu luna martie, ceea ce înseamnă că autorităţile fiscale vor recepţiona documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. În cazul în care contribuabilii nu îndeplinesc obligaţia comunicării prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse în format fizic, pe hârtie, acestea nu vor fi luate în considerare.

Prin urmare, societăţile trebuie să se înroleze în SPV până la 1 martie 2022, dată după care comunicarea cu administraţia fiscală se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerinţă, deşi prezintă beneficii pentru ambele părţi implicate, are potenţialul de a genera efecte nedorite dacă autorităţile fiscale nu dimensionează corect capacitatea SPV astfel încât să suporte primirea şi stocarea unui număr atât de mare de documente. Orice disfuncţionalitate în acest sistem informatic ar crea premisele unor situaţii complicate administrativ, ba chiar ar putea da naştere unor litigii.

RO e-Factura - momentan axată asupra produselor cu risc fiscal

La nivelul administraţiei fiscale urmează să fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii paşi asumaţi se referă la dezvoltarea şi diversificarea surselor de informaţii care vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura reprezintă o piesă principală a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil în prezent doar pentru facturile emise în relaţia dintre companii şi autorităţile publice, dar, începând cu luna iulie, şi contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistem electronic, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolaţi în registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscală va obţine acces imediat la conţinutul acestor facturi. La acest moment, categoriile vizate sunt legume, fructe, băuturi alcoolice, construcţii noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş), precum şi îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Având în vedere că prin această măsură sunt vizate în principal comportamentele incorecte, este de aşteptat ca extinderea acestei obligativităţi să ocupe un loc important pe agenda autorităţilor, deoarece, în mod evident, operatorii economici care practică un astfel de comportament nu se vor înrola voluntar în sistem.

Casele de marcat electronice - costul neconformării

Începând cu 30 noiembrie 2021, comercianţii, indiferent de dimensiuni, au obligaţia să utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autorităţile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei în caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de aşteptat ca Direcţia Generală Antifraudă să facă şi în acest an controale, acţiuni efectuate în baza analizelor de risc ce vor avea în vedere prevenţia acţiunilor de fraudă, dar şi îndrumarea contribuabililor.

e-Transport - va permite ANAF monitorizarea în timp real

Ministerul Finanţelor a anunţat că va introduce un nou sistem electronic naţional de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul României. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor deţinute dintr-un loc în altul, astfel că, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe căile de transport, acestea să poată verifica dacă informaţiile din teren sunt în conformitate cu declaraţia din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul naţional vor fi monitorizate de către ANAF prin intermediul sistemului informatic.

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmează să fie stabilită printr-un ordin al ministrului finanţelor care trebuie emis până la finalul lunii ianuarie.

Primul an pentru aplicarea SAF-T

Începând cu acest an, marii contribuabili au obligaţia să efectueze raportările prin depunerea fişierului de control fiscal SAF-T (declaraţia D406).

Contribuabilii care se încadrau în această categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligaţi să raporteze astfel începând cu luna ianuarie, iar cei care sunt încadraţi începând cu anul 2022, din luna iulie. În ambele situaţii, societăţile beneficiază de o perioadă de graţie de şase luni.

Deşi, teoretic, noul mecanism este aplicabil începând cu 1 ianuarie, practica arată că, până în prezent, o bună parte dintre contribuabilii vizaţi în prima etapă nici nu au demarat procesul de pregătire pentru această raportare.

Inspecţii şi controale fiscale - care sunt aşteptările?

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspecţiilor şi controalelor fiscale, având în vedere obiectivele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin Strategia ANAF 2022-2024, care implică o majorare cu 10% a numărului de inspecţii fiscale în acest interval. Totodată, controlul documentar la distanţă ar urma să reprezinte 30% din totalul verificărilor în 2022 şi 60%, în 2025.

Pe lângă creşterea numărului de inspecţii fiscale, este anticipată şi o majorare semnificativă a verificărilor documentare efectuate de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, care, încă de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, în situaţii excepţionale, să emită decizii de impunere. Desigur, o astfel de practică riscă să creeze un conflict între atribuţiile Direcţiei Antifraudă şi cele ale autorităţilor competente să efectueze inspecţii fiscale, aspect care, la rândul său, ar fi tranşat cel mai probabil în instanţă.

În concluzie, planurile autorităţilor pentru acest an şi măsurile anunţate pentru punerea lor în practică sunt în conformitate cu aşteptările mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administraţiei fiscale, cu scopul de a spori transparenţa relaţiei dintre stat şi contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme şi, în final, de a majora veniturile din impozite şi taxe la bugetul de stat prin creşterea conformării voluntare şi reducerea evaziunii fiscale. Însă toate aceste măsuri prezintă eforturi semnificative de implementare pentru ambele părţi, astfel că reglementările şi procedurile trebuie să fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizată intens de către contribuabili.