Diferenţa dintre a cunoaşte pericolul şi a acţiona împotriva lui este foarte mare în ceea ce priveşte sănătatea. Exemplele sunt multiple. Studiul "Percepţia românilor şi nivelul de cunoştinţe despre cancerul de piele", realizat de Reveal Marketing Research, la solicitarea Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii, cu susţinerea Eau Thermale Avene, subliniază o evoluţie îngrijorătoare în ceea ce priveşte interesul românilor pentru sănătatea lor: deşi sunt mai bine informaţi şi, la nivel declarativ, au devenit mai preocupaţi de sănătatea lor în contextul pandemiei, în practică lucrurile stau complet diferit. Rezultatele primului studiu de percepţie realizat de Fundaţia pentru Sănătatea Pielii în 2016 arătau că doar jumătate dintre români ştiau de existenţa mai multor forme de cancer de piele, iar foarte puţini reuşeau să le şi identifice. Campaniile de conştientizare asupra sănătăţii pielii din ultimii ani au făcut ca românii să fie mult mai bine informaţi astfel că, în iunie 2022, 92% spuneau că au auzit de cancerul de piele. Din păcate, însă, când vine vorba de pus în practică, toate informaţiile asimilate nu sunt aplicate în viaţa de zi cu zi. Rezultatele studiului arată că doar 43% dintre români obişnuiesc să meargă la medicul dermatolog, faţă de 80% în 2016. Astfel, constatăm că numerele s-au înjumătăţit, în condiţiile în care unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluţie periculoasă a incidenţei, care ar urma să crească până în anul 2040 cu aproape 50%, ca urmare a expunerii la soare pe parcursul vieţii. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii a declarat: "Ne-am dorit reluarea acestui studiu de percepţie pentru a afla dacă în ultimii ani s-a produs o creştere a nivelului de conştientizare a românilor legat de pericolul cancerului de piele. Rezultatele vin să confirme ceea ce din păcate vedem tot mai des în ultima perioadă: deşi sunt mai bine informaţi, pacienţii nu fac controale regulate şi ajung târziu la medic, atunci când primele semne ale pielii au devenit deja leziuni în evoluţie gravă. Acest lucru a fost amplificat şi de perioada pandemiei, în care oamenii au avut acces restricţionat la serviciile medicale, iar încrederea în personalul medical a scăzut".
Dacă în anul 2016, 87% dintre români auziseră de cancerul de piele, în 2022 procentul a crescut la 92%. Când vine vorba de sănătatea pielii, cei mai bine informaţi sunt maturii (98%), persoanele cu copii (96%), femeile şi persoanele care locuiesc în mediul urban. De altfel, din rezultatele studiului, putem schiţa şi profilul pacientului responsabil: acesta este o femeie matură din mediul urban, bine informată şi care are grijă şi de ceilalţi membri ai familiei, atât în ceea ce priveşte informarea şi recunoaşterea semnelor, cât şi atunci când este necesară vizita la medic. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani se observă un comportament atipic. 64% dintre aceştia nu pot numi tipuri de cancer de piele, iar puţinele informaţii pe care le deţin nu sunt cele corecte. Astfel, 27% consideră în mod eronat că femeile sunt cele mai predispuse la cancer de piele, iar 29% dintre tineri consideră că persoanele cu vârstă cuprinsă între 30 şi 50 de ani sunt mai expuse la cancerul de piele. Cu toate acestea, studiul arată că aceştia sunt mult mai responsabili când vine vorba de acţiuni de prevenţie şi sunt mai precauţi decât restul populaţiei atunci când vine vorba de expunerea la factori care pot creşte riscul de cancer de piele în contextul pandemic. De partea cealaltă, în rândul populaţiei generale, se observă un nivel mai scăzut decât în 2016 al interesului pentru verificarea corpului şi pentru efectuarea unui control la medicul de familie, generalist sau dermatolog. Astfel, 53% dintre respondenţi afirmă că sunt la fel de preocupaţi de problemele de sănătate ca şi înainte de pandemie, iar 42% din totalul eşantionului se declară mai preocupaţi de sănătate şi problemele care ar putea apărea în contextul actual de pandemie, menţionând faptul că au conştientizat pericolele la care suntem expuşi - diverşi virusuri şi bacterii. Cu toate acestea, doar 4 din 10 respondenţi afirmă că îşi verifică pielea de pe întregul corp (39%) şi aluniţele (36%) cel puţin odată pe lună. Comparativ cu studiul precedent, în 2022, 65% dintre cei intervievaţi pot denumi tipurile de cancer, faţă de doar 45% în 2016, iar cea mai mare creştere este înregistrată în cazul notorietăţii melanomului. Astfel, 7 din 10 respondenţi au auzit de melanom, iar 64% dintre cei care au auzit de melanom consideră că se poate vindeca dacă este depistat la timp - cu 6% mai puţin decât la evaluarea din 2016. Faţă de studiul din 2016, numărul persoanelor care recunosc carcinomul ca fiind un cancer de piele a crescut cu 16%. Astfel, raportat la întreaga populaţie, 24.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 18 şi 65 de ani ştiu ce este carcinomul, iar 21.3% ştiu ce este şi îl consideră vindecabil, dacă este depistat la timp. Carcinomul este în continuare alăturat cu imaginea unei aluniţe nou apărute, aceasta fiind cel mai des menţionată în descrierea manifestărilor. Doar 30% dintre români pot să recunoască şi alte manifestări: "o leziune care nu se vindecă", "o bubă/pată roşie fisurată" sau "o pată colorată aspră la atingere". 41% dintre români consideră că persoanele cu pielea deschisă la culoare şi culoarea ochilor deschisă care se ard şi nu se bronzează sunt mai expuse la cancerul de piele. În realitate însă, melanomul, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, nu ţine cont de culoarea pielii şi nici de vârstă.
Fundaţia pentru Sănătatea Pielii a fost înfiinţată în 2016, cu scopul de a produce o schimbare în modul în care pacienţii şi medicii deopotrivă, se raportează la problemele dermatologice, pornind de la autoexaminarea corectă a pielii şi până la informarea pacienţilor şi pregătirea medicilor în oferirea celei mai bune soluţii terapeutice, în special pentru carcinomul cutanat, cea mai răspândită formă de cancer de piele. De-a lungul timpului, Fundaţia a realizat proiecte care au urmărit informarea şi creşterea conştientizării populaţiei în privinţa cancerului cutanat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.08.2022, 13:59)
De ce oare? Pentru ca pierzi foarte mult timp in spitale, pana sa afli ce ai! Mergi dupa trimitere, mergi si te programezi la medicul specialist, mergi la consult la medicul specialist, mergi sa te programezi la analize, mergi la analize, mergi dupa rezultat, te programezi din nou cu rezultatul la medicul specialist, mergi pentru interpretare la medicul specialist si ai pierdut jumatate din viata!
Si daca afli ca ai cancer, dureaza foarte mult (termen folosit in cazul acestei boli) pana cand incepi trataementul specific...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.08.2022, 14:19)
Bine zis. Prima parte trebuie multiplicată de trei sau nouă ori. Explicație: probabil vrei să ai un grad mare de precizie. Faci trei rânduri de analize (rezultatele sunt diferite) și / sau te duci la trei medici (diagnostice diferite).
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.08.2022, 14:29)
"Rezultatele studiului arată că doar 43% dintre români obişnuiesc să meargă la medicul dermatolog, faţă de 80% în 2016."
Aberații!
Să considerăm că "dintre români" = 10 milioane. Am lăsat deoparte sugari, centenari etc. Înseamnă că 4.3 milioane (și, mai înainte, 8 milioane) se duc/duceau anual la control la dermatologie. Adică peste de 10.000 (respectiv peste 20.000) se duc zilnic la dermatolog. Really?