STUDIU EOS: "Nivelul creanţelor neîncasate rămâne la 4%, media la nivelul Europei de Est fiind de 3%"

Un procent mai mare de 74% dintre facturile românilor au fost plătite la timp anul trecut, procentajul fiind echivalent cu cel înregistrat în 2016, arată studiul EOS: "Comportamente de plată europene 2018". Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene.

Potrivit studiului citat, anul acesta, punctualitatea plăţilor a rămas aceeaşi ca în 2017, iar motivul ar putea fi scadenţa medie acordată, de 37 de zile, care nu s-a schimbat.

Studiul EOS notează: "În prezent, termenele de plată sunt aceleaşi din 2017: 68% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, în timp ce doar 38% dintre clienţii B2C au acest privilegiu.

Cu toate acestea, în ciuda menţinerii constante a numărului de plăţi efectuate la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia şi Slovacia".

De cealaltă parte, în ceea ce priveşte nivelul creanţelor neîncasate, studiul citat indică faptul că acesta rămâne acelaşi ca anul trecut, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este de 3%.

În paginile studiului se mai precizează: "De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a ajuns la 22% - cu 1 punct procentual mai puţin decât în 2017. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (74%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (66%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (72%) şi supraîndatorării (59%)".

Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii, sunt de părere reprezentanţii EOS, aceştia explicând: "Când vorbim, însă, de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (59%), probleme cu fluxul de numerar (42%) şi creşterea dobânzilor (38%)".

Totodată, Georg Kovacs, managing director al EOS KSI Romania a afirmat: "Colectarea de creanţe are, de regulă, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care aceasta îl joacă în economie nu este foarte vizibil. În ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma sa, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la creşterea investiţiilor sau la crearea de noi locuri de muncă într-o societate".

Din studiu mai rezultă că 49% dintre companiile româneşti respondente au fost total de acord cu această afirmaţie, ceea ce face ca ţara noastră să fie cea mai optimistă din Europa de Est cu privire la efectele pozitive pe care colaborarea cu furnizorii de servicii de colectare a datoriilor le-ar putea avea asupra comportamentului de plată.

În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile de la noi din ţară chestionate îşi administrează creanţele exclusiv intern sau în colaborare cu furnizori externi de colectare a creanţelor, mai menţionează EOS.

Georg Kovacs a mai spus: "Creanţele reprezintă un real risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate".

În ceea ce priveşte viitorul, reprezentanţii EOS văd firmele din România mai optimiste decât erau anul trecut, însă precizează că rămânem, totuşi, printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. 20% dintre repondenţi speră la o îmbunătăţire a comportamentului de plată în următorii 2 ani, comparativ cu 16% în 2017, a mai arătat studiul.

Studiul EOS este realizat de către Kantar TNS Infratest, care a intervievat factori de decizie din 3.200 de companii, din 17 state europene, cu privire la practicile de plată locale.